Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat marți că accelerarea procesului de elaborare a noii legi a salarizării bugetare este rezultatul amânărilor repetate din ultimii ani, susținând că reforma trebuia finalizată încă din 2023. Oficialul a afirmat că nu și-a dorit să gestioneze această reformă într-un interval atât de scurt, însă contextul actual impune finalizarea rapidă a proiectului, unul dintre jaloanele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Nu era dorința mea să mă apuc acum de salarizare, în trei săptămâni, pe ultima sută de metri. Facem lucrurile pe repede-înainte pentru că această reformă a fost evitată, a declarat ministrul.
Pîslaru a explicat că proiectul a fost inițiat în 2022, însă a fost blocat în mai multe rânduri, fiind reluat abia în actuala formulă guvernamentală. Potrivit acestuia, lipsa unei decizii politice ferme a făcut ca reforma să fie amânată constant.
Ministrul a criticat și reacțiile sindicatelor privind lipsa consultărilor, afirmând că acestea ar fi trebuit să exercite mai multă presiune asupra guvernelor anterioare pentru ca proiectul să fie pus în dezbatere publică din timp.
Sindicatele ar trebui să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune în toți acești ani, când exista un guvern cu puteri depline care putea scoate proiectul de lege, a spus Pîslaru.
Acesta a dat asigurări că procedurile de consultare vor fi transparente, chiar dacă timpul rămas este limitat, și a subliniat că reforma este necesară atât pentru modernizarea administrației publice, cât și pentru respectarea angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene.
Noua lege a salarizării, prezentată luni, prevede un sistem unitar de salarizare pentru angajații din sectorul public, plafonarea sporurilor și aplicarea integrală a noii grile salariale de la 1 ianuarie 2027, fără derogări pentru anumite categorii profesionale. Dragoș Pîslaru a transmis un apel la colaborare între autorități și partenerii sociali, susținând că obiectivul comun trebuie să fie adoptarea unei legislații echilibrate pentru cei peste 1,2 milioane de bugetari și pentru sustenabilitatea bugetului public.
