Un fenomen neobișnuit se produce în această perioadă în Delta Dunării, pe fondul debitului extrem de scăzut al fluviului. Apa Mării Negre pătrunde pe brațul Sfântu Gheorghe, iar specialiștii spun că „pana salină” poate înainta până la 20-25 de kilometri în amonte. Situația poate avea efecte asupra ecosistemelor din Deltă și, dacă debitele foarte mici se mențin, poate ridica probleme și în ceea ce privește calitatea unor surse de apă.
La intrarea în România, Dunărea înregistrează valori mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul în secțiunea Baziaș a coborât în perioada 16-17 august la aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 mc/s. Pentru zilele următoare, specialiștii estimau menținerea debitului în jurul valorii de 1.350 mc/s, urmată de o nouă scădere spre aproximativ 1.300 mc/s.
Marea Neagră influențează nivelul Dunării la vărsare
Deși debitul fluviului este foarte scăzut, în apropierea Mării Negre nivelul apei nu scade în aceeași măsură. Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august indicau o cotă de 18 centimetri la Tulcea și 58 de centimetri la Sulina. AFDJ indica, de asemenea, o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea, scrie mediafax.ro.
Explicația este influența Mării Negre asupra nivelului Dunării în zona gurilor de vărsare. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a explicat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea vărsării este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.
Astfel, chiar dacă din amonte ajunge mult mai puțină apă, nivelul fluviului în apropierea Mării Negre nu poate coborî în aceeași măsură ca pe sectoarele aflate mai departe de vărsare. Problema este însă că forța curentului Dunării devine mult mai mică.
Apa sărată înaintează pe sub apa dulce
Când debitul Dunării scade foarte mult, fluviul nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa Mării Negre este mai densă decât apa dulce și poate pătrunde în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe. Fenomenul poartă denumirea de „pană salină”.
Potrivit profesorului Alfred Vespremeanu-Stroe, în anumite situații, apa sărată a fost înregistrată până la 20-25 de kilometri în amonte pe brațul Sfântu Gheorghe. Acest lucru nu înseamnă că întreaga apă a brațului devine sărată. Apa marină se deplasează în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, rămâne la suprafață. Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar determina retragerea apei sărate către mare.
Debitul mic afectează și lacurile din Deltă
Pătrunderea apei sărate nu este singura consecință a debitului redus. Canalele prin care apa Dunării ajunge în lacurile Deltei au un flux mai lent, iar apa se reînnoiește mai greu. În aceste condiții, poate scădea nivelul de oxigen din apă și pot apărea condiții favorabile pentru eutrofizare. Proliferarea algelor și a plantelor acvatice poate afecta calitatea apei și poate perturba echilibrul ecosistemelor. Riscurile sunt mai mari în cazul în care perioada cu debite foarte mici se prelungește.
Apa potabilă, o posibilă problemă
O altă situație urmărită de specialiști este apropierea apei sărate de punctele de captare a apei. Dacă pana salină ar avansa suficient de mult, apa marină ar putea ajunge în apropierea unor captări, iar apa extrasă pentru alimentarea populației ar putea deveni sălcie.
Evoluția unui astfel de fenomen depinde de mai mulți factori, inclusiv de debitul Dunării, durata perioadei cu valori foarte scăzute și poziția captărilor. Pentru moment, fenomenul scoate în evidență efectele pe care seceta hidrologică le poate avea asupra Deltei Dunării. Cu cât debitul fluviului rămâne mai mult timp la valori foarte mici, cu atât influența Mării Negre asupra brațelor Deltei devine mai puternică.
Situația este urmărită de specialiști, deoarece prelungirea perioadei de debite reduse poate afecta atât echilibrul natural al Deltei, cât și calitatea apei și condițiile de viață pentru speciile care depind de acest ecosistem.
