Când vorbim astăzi despre investiții imobiliare, ne putem gândi adesea la extinderea rapidă a orașelor, la noi suprafețe construite, la densificare tot mai accelerată. Dar există oare și o altă față a dezvoltării urbane care a rămas până acum prea puțin explorată în România? La Cluj se realizează un proiect care propune o nouă direcție asupra modului în care înțelegem inovația în sectorul imobiliar, aducând în prim-plan noile criterii prin care sunt evaluate astăzi marile dezvoltări urbane. 

Este vorba despre RIVUS, cel mai mare proiect de real estate aflat în dezvoltare în România, ce aparține asocierii dintre grupul IULIUS și Atterbury Europe. Demersul constă în transformarea unei foste zone industriale într-un proiect cu funcțiuni multiple: culturale, comunitare, cea mai mare suprafață de shopping din țară – 142.000 mp suprafață închiriabilă. Natura devine accesibilă locuitorilor din oraș printr-o grădină creată de la zero de 52.000 mp și amenajări pentru agrement pe malul Someșului.

De ce este relevant? Pentru că aceeași companie, IULIUS, a inițiat demersurile și pentru o investiție în Constanța, de trei ori mai mare chiar. Este vorba despre reconversia a 38 de hectare din fosta platformă nord a Oil Terminal, care să devină destinație reper la nivel național pentru impact urbanistic, turistic, social și de business. Așa cum a fost prezentat, proiectul din Constanța ar urma să includă componente culturale, educaționale, retail, funcțiuni și servicii de utilitate publică, entertainment, facilități sportive și de recreere, parc și grădină botanică, amfiteatru, săli de evenimente artistice și de business, centre de divertisment, office, soluții pentru conectivitatea și mobilitatea pietonală, velo și auto. Investiția este estimată la peste 800 de milioane de euro, iar oportunitățile create vor fi de la mii de locuri noi de muncă, atragerea de companii multinaționale, până la atracții active pe tot timpul anului.

Unele orașe își construiesc viitorul prin extindere. Altele aleg să transforme ceea ce au deja

Silueta unui oraș nu este întotdeauna îmbogățită prin adăugarea de noi spații periferice la oraș, ci, uneori, tocmai în locurile vechi găsim acele elemente distinctive care conturează identitatea locală și a căror conservare întărește comunitatea. Aceasta este și direcția pe care o urmează proiectul IULIUS din Ardeal, care, în loc să extindă granițele Clujului, vine în oraș, transformând și conectând acele locuri care îl definesc. Someșul, platforma Carbochim, parcul Armătura și parcul Feroviarilor sunt toate puncte cheie bine-cunoscute de pe harta Clujului; acum însă, ele devin parte dintr-o unică țesătură verde-albastră, completată de parcul RIVUS și de fostele clădiri industriale, reconvertite pentru diverse scopuri – de la spații de birouri, până la activități culturale.

O viziune ancorată în identitatea locală

Unul dintre elementele care diferențiază acest proiect este faptul că reconversia fostei platforme Carbochim nu a presupus dispariția activității industriale. Dimpotrivă, proiectul a fost posibil datorită modernizării și relocării fabricii într-o zonă adecvată și adaptată cerințelor actuale de producție. Astfel, compania își poate continua activitatea, în timp ce fostul amplasament este redat comunității prin noi funcțiuni urbane. Pornind de la conceptul de „moștenire”, viziunea RIVUS valorifică patrimoniul industrial existent și îl integrează într-un nou ansamblu dedicat orașului. Este o grijă pentru istoria locului care se manifestă și la Constanța, unde IULIUS a început proiectul cu cel mai amplu demers privat de remediere, pentru a aduce întregul areal de 38 de hectare la parametri de siguranță ecologică. Și asta pentru că terenul a găzduit anterior depozite de produse petroliere.

Și la Cluj, încă de la început, întregul proces a fost ghidat și de o miză ecologică: cei 52.000 mp de parc nou creat realizează o punte între alte parcuri locale, reamenajate recent de către administrația locală, consolidând astfel o rețea de peste 130.000 de metri pătrați de spații verzi amenajate. Mai mult, întregul ansamblu verde se întinde de-a lungul râului Someș, readucându-l pe această cale în viața de zi cu zi a clujenilor, care vor putea beneficia de plimbări pe firul apei, de picnicuri sau de activități sportive la malul râului. Noul parc reprezintă așadar un reper de regenerare urbană, construit în jurul nevoilor actuale ale oamenilor și „o promisiune pentru un viitor mai verde și mai sustenabil”, spune echipa RIVUS.

Pentru componenta verde, nelipsită din proiectele IULIUS, și la Constanța a fost deja amenajată o pepinieră, cu peste 1.100 de copaci maturi, care vor fi plantați într-un parc creat de la zero în proiectul de la malul mării de peste 100.000 mp.

Dincolo de investiție se află un proiect pentru comunitate

Ambiția proiectelor IULIUS pare să fie aceea de a deveni o parte firească din orașe, redând comunității ceva ce îi aparține, dar care a rămas până acum inaccesibil.

„Am pornit de la o fostă platformă industrială și am urmărit să construim un proiect care păstrează legătura cu identitatea locului, valorifică patrimoniul existent și creează noi spații publice, culturale și de recreere”, a afirmat public Sorin Guttman, Managerul RIVUS.

„Într-o dezvoltare de asemenea amploare, cred că este esențial să pornești de la modul în care oamenii folosesc deja orașul, nu doar de la funcțiunile pe care le poți construi. Marile investiții au acum misiunea de a integra infrastructură verde, de a valorifica resursele existente și de a contribui la creșterea calității vieții”, a mai spus acesta.

De altfel, toate proiectele de regenerare urbană din portofoliul IULIUS au pornit de la cunoașterea în profunzime a orașelor și a nevoilor lor reale, pentru a oferi soluții la așteptările concrete ale comunităților. Iar același lucru se așteaptă și de la investiția pentru Constanța, care prin concept, amploare și impactul generat ar putea schimba traiectoria de dezvoltare a regiunii, așa cum au reușit să facă și investițiile grupului IULIUS din Iași, Timișoara și Cluj.