Admiterea la liceu intră într-o nouă etapă începând cu 2027, când unitățile de învățământ vor putea organiza propriul concurs pentru cel mult 50% dintre locurile disponibile, în baza unei prevederi adoptate prin Legea învățământului preuniversitar din 2023. Măsura, care acum este pusă în aplicare prin metodologia aflată în consultare publică, a generat însă critici legate de echitate, transparență și modul în care ar urma să fie organizate examenele.

Controversa nu pornește doar de la ideea unui examen suplimentar, ci și de la modul în care proiectul de metodologie stabilește responsabilitățile liceelor. În forma aflată în dezbatere, concursul este organizat la nivelul unității de învățământ, iar o parte importantă dintre regulile privind comisiile, supravegherea și evaluarea sunt lăsate la nivelul liceului.

Documentul nu este încă în forma finală. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că proiectul se află în consultare publică, astfel că prevederile pot fi modificate înainte de adoptarea și publicarea variantei oficiale.

Cum ar urma să funcționeze admiterea din 2027

Potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, liceele pot organiza, începând cu admiterea din 2027, un concurs propriu pentru maximum 50% din numărul de locuri care le sunt atribuite.

Ministerul Educației susține că această posibilitate nu reprezintă o măsură introdusă acum de minister. Vicepreședintele Mihai Dimian a precizat că Parlamentul a stabilit încă din 2023 cadrul legal, iar Ministerului îi revine obligația de a pune în aplicare prevederile existente.

„Nu Ministerul a propus săptămâna trecută introducerea acestui concurs. Prevederea există în lege din 2023, cu aplicare din 2027, iar Ministerul are obligația să pună în aplicare legea în vigoare”, a transmis Mihai Dimian.

Potrivit acestuia, legea face diferența între Evaluarea Națională, organizată după o metodologie aprobată de ministrul Educației, și concursul de admitere, pentru care organizarea și criteriile sunt stabilite prin hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ.

În același timp, legea stabilește și atribuții pentru Ministerul Educației, inclusiv în ceea ce privește elaborarea subiectelor și stabilirea datei concursului, în corelare cu calendarul Evaluării Naționale.

De unde apar suspiciunile

Punctul sensibil al proiectului îl reprezintă tocmai autonomia acordată liceelor în organizarea concursului.

În forma aflată în consultare publică, fiecare unitate poate stabili ponderea rezultatului de la Evaluarea Națională și a celui obținut la concursul propriu în calculul mediei finale de admitere. Potrivit informațiilor din proiect citate în materialul analizat, metodologia nu stabilește o limită explicită pentru această pondere.

Concursul presupune două probe stabilite la nivelul liceului, disciplinele fiind alese în funcție de profilul sau specializarea vizată. La aceste probe pot participa elevii care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale, după soluționarea contestațiilor.

Problemele invocate de criticii proiectului țin de faptul că liceul care organizează concursul are un rol important în întregul proces: de la constituirea comisiei și stabilirea unor elemente ale organizării, până la corectarea lucrărilor și soluționarea contestațiilor.

În plus, forma proiectului prezentată în materialul de față nu prevede pentru acest concurs toate garanțiile aplicate Evaluării Naționale, precum supravegherea video sau anonimizarea lucrărilor.

Tocmai această diferență ridică întrebări privind încrederea în rezultatele unui examen care poate decide accesul la o parte importantă dintre locurile unui liceu.

Andreia Bodea: „Acest examen ar deschide, cu adevărat, cutia Pandorei”

Directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, Andreia Bodea, a declarat, pentru adevarul.ro, că unitatea pe care o conduce nu intenționează să organizeze concursul de admitere în 2027.

Decizia finală aparține Consiliului de Administrație, cu consultarea Consiliului Profesoral, însă, după discuțiile purtate cu profesorii, directoarea afirmă că nu există în prezent intenția de a utiliza această posibilitate.

Unul dintre motive este lipsa unei necesități percepute de cadrele didactice ale colegiului, în condițiile în care elevii repartizați în mod obișnuit la această unitate au deja medii ridicate.

Bodea atrage însă atenția și asupra problemei de încredere pe care o poate genera un examen organizat integral la nivelul unui liceu.

„Dacă discutăm strict despre necesitatea și desfășurarea acestui examen, este evident că acesta ar deschide, cu adevărat, cutia Pandorei, cu consecințe care vor fi suportate, în primul rând, de profesori”, a declarat ea pentru „Adevărul”.

Directoarea compară noul examen cu sistemul de organizare a celorlalte evaluări naționale, unde există proceduri precum supravegherea audio-video, secretizarea numelor candidaților și evaluarea externă.

În cazul unui concurs organizat de un singur liceu, spune Bodea, unitatea ar trebui să gestioneze evaluarea, corectura și supravegherea. În acest context, chiar și în lipsa unor nereguli reale, pot apărea suspiciuni privind relațiile dintre profesori și candidați.

„Se vor ridica întrebări legate de pregătirea elevilor, de posibile relații cu profesorii din liceu, iar declarațiile de genul «nu am pregătit niciun elev» nu vor liniști spiritele”, afirmă directoarea.

Problema de fond: cum sunt selectați elevii pentru liceu

Dincolo de controversele legate de metodologia pentru 2027, Andreia Bodea consideră că problema reală este mai veche și ține de modul în care este construită Evaluarea Națională.

În opinia sa, un sistem în care ierarhia pentru admiterea la liceu este construită în principal pe rezultatele la limba română și matematică nu surprinde suficient de bine nivelul unui elev.

Ea susține că ar fi necesară o evaluare mai amplă, care să includă și alte discipline, dar și rezultate obținute pe parcursul gimnaziului.

„Noi am redus totul la un examen cu două probe, care favorizează pe cei care au o zi bună sau pe cei mai puțin emotivi”, spune Bodea.

În viziunea sa, o alternativă ar putea fi un sistem în care rezultatele elevilor să fie urmărite pe o perioadă mai lungă, prin evaluări standardizate, portofolii și forme de orientare școlară și profesională.

Problema este complicată însă de diferențele dintre școli. Un examen suplimentar poate părea o soluție pentru selectarea elevilor în funcție de profilul unui liceu, dar poate produce efecte diferite asupra copiilor în funcție de resursele pe care aceștia le au la dispoziție.

Meditațiile, una dintre marile probleme invocate

Directoarea susține că actualul sistem favorizează dezvoltarea unei „școli paralele”, bazate pe pregătirea suplimentară.

Dacă un liceu ar organiza, de exemplu, un examen la o disciplină precum chimia pentru o specializare de Științele Naturii, apare întrebarea în ce măsură toți elevii au avut acces la o pregătire școlară comparabilă.

Câte șanse sunt ca elevul să fi avut un profesor calificat la Chimie, pentru a nu avea nevoie de meditații?”, întreabă Bodea.

În acest context, introducerea unei probe suplimentare poate amplifica diferențele deja existente între elevii care își permit pregătire în particular și cei care depind exclusiv de resursele oferite de școala în care învață.

Aceeași problemă este invocată și de World Vision România. Organizația avertizează că o selecție suplimentară, în paralel cu Evaluarea Națională, poate accentua diferențele dintre copiii care au acces la resurse educaționale și cei care nu beneficiază de astfel de resurse.

Fundația a cerut Ministerului Educației să reanalizeze prevederea privind examenele proprii de admitere din perspectiva echității și a interesului superior al copilului.

Ministerul Educației: „Nu Ministerul a decis” regulile concursului

Ministerul Educației respinge ideea că actuala formă a concursului ar fi fost decisă recent de minister.

Mihai Dimian explică faptul că Parlamentul a stabilit prin lege că organizarea și criteriile de admitere pentru concursul propriu sunt stabilite de consiliul de administrație al liceului care decide să îl organizeze.

În consecință, proiectul de ordin pus în consultare publică tratează diferit Evaluarea Națională și concursul de admitere.

„În schimb, detaliile privind organizarea concursului de admitere sunt stabilite, în limitele legii, de unitatea de învățământ care decide să utilizeze această posibilitate”, a explicat ministrul interimar al Educației.

Dimian subliniază însă că dezbaterea publică are tocmai rolul de a permite modificarea și îmbunătățirea proiectului.

„Toate propunerile formulate oficial în cadrul procesului de consultare vor fi analizate, iar cele care sunt compatibile cu prevederile legii vor fi evaluate inclusiv din perspectiva integrării lor în forma finală a proiectului”, a transmis el.

Ministrul a precizat și că, din 5 mai, Ministerul Educației nu mai poate iniția proiecte de lege sau ordonanțe de urgență. În opinia sa, o eventuală modificare a cadrului legal trebuie făcută prin Parlament.

Dimian spune că a discutat cu parlamentari din mai multe partide și consideră posibilă constituirea unei majorități pentru prorogarea termenului de aplicare a prevederii. Deputata Raluca Turcan s-a oferit să inițieze un astfel de demers parlamentar, potrivit ministrului.

„Personal, nu mă consider un susținător al concursului separat de admitere în liceu. Nu pot spune nici că sunt împotrivă pentru că există și anumite argumente rezonabile în această privință. Însă, ca ministru, părerile mele personale contează mai puțin în fața unor prevederi legale”, a afirmat Dimian.

Ce prevede concret proiectul aflat în dezbatere

Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul Metodologiei-cadru privind repartizarea și admiterea în învățământul liceal, precum și calendarul activităților pentru anul școlar 2027-2028.

Documentul include forme de admitere care există deja, precum probele de aptitudini pentru învățământul vocațional și probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă.

Noutatea este reprezentată de probele suplimentare pentru învățământul liceal tehnologic și tehnologic dual și de concursul de admitere organizat la nivelul unității de învățământ liceal.

Pentru concursul propriu, elevii trebuie să fi obținut minimum 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale, după soluționarea contestațiilor. Concursul constă în două probe, stabilite la nivelul liceului, care vizează discipline asociate profilului sau specializării.

Proiectul se află în consultare publică până la 24 august 2026.

Criticile politice: cerute garanții suplimentare

Discuția a depășit deja zona profesională și a ajuns și în plan politic.

AUR a criticat proiectul de metodologie, susținând că forma actuală ar putea transforma admiterea într-un proces vulnerabil la relații și influențe. Formațiunea cere revizuirea proiectului și introducerea unor garanții precum supravegherea video și audio, reguli clare privind conflictele de interese, anonimizarea lucrărilor și evaluatori diferiți pentru soluționarea contestațiilor.

Dincolo de pozițiile politice, aceeași problemă de fond apare și în argumentele profesorilor și ale organizațiilor din domeniul educației: câtă autonomie poate primi un liceu în selectarea propriilor elevi fără ca această autonomie să afecteze încrederea în corectitudinea procesului?.

Deocamdată, răspunsul nu este definitiv. Legea din 2023 stabilește posibilitatea organizării concursului din 2027, iar Ministerul Educației are obligația de a construi cadrul necesar aplicării acesteia. În același timp, metodologia este încă în consultare, iar ministrul interimar spune că există inclusiv varianta amânării printr-o intervenție legislativă a Parlamentului.

Pentru liceele care vor decide să organizeze examenul, miza nu va fi doar selectarea unei părți dintre viitorii elevi, ci și capacitatea de a demonstra că procesul este suficient de transparent și de riguros pentru a rezista suspiciunilor. Iar pentru sistemul de educație, dezbaterea readuce în prim-plan o întrebare mai veche: dacă problema este într-adevăr modul în care elevii sunt selectați pentru liceu, este suficientă introducerea unei a doua forme de examen sau este nevoie de o reformă mai amplă a evaluării din gimnaziu?