Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu legea de aprobare a OUG nr. 73/2018, invocând probleme de constituționalitate privind modul în care sunt reglementate cheltuielile în companiile de stat listate la bursă. Sesizarea vizează modificările aduse articolului 39 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, act normativ esențial pentru administrarea și funcționarea întreprinderilor publice din România.
Potrivit modificărilor adoptate de Parlament, cheltuielile cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea efectuate de administratori și directori ai companiilor de stat listate la bursă, în exercitarea mandatului, nu mai sunt considerate beneficii sau avantaje supuse plafonării. Această schimbare elimină limitele existente și permite decontarea acestor sume fără un plafon clar stabilit, aspect care a atras criticile șefului statului.
În sesizarea transmisă CCR, Administrația Prezidențială avertizează că, deși aceste sume nu mai sunt încadrate formal drept beneficii, ele pot deveni în practică avantaje materiale acordate indirect, prin ocolirea regulilor de remunerare din contractele de mandat.
Nicușor Dan susține că amendamentul introdus în Camera Deputaților creează premisele unor cheltuieli arbitrare, justificate prin formulări generale precum „în exercitarea mandatului”, fără criterii clare de evaluare sau control.
Critici privind lipsa de claritate a legii
Sesizarea invocă și posibile încălcări ale Constituției, în special în ceea ce privește protejarea intereselor economice naționale. Potrivit documentului, formularea folosită în lege este insuficient de precisă, ceea ce face imposibilă estimarea exactă a sumelor care pot fi decontate.
Un cadru legislativ care permite camuflarea unor avantaje materiale sub formă de cheltuieli profesionale poate conduce la o guvernanță corporativă netransparentă, se arată în sesizarea președintelui.
Administrația Prezidențială precizează că demersul nu contestă ordonanța în forma sa inițială, ci exclusiv modificările introduse în Camera Deputaților în procesul de aprobare a legii. Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă prevederile adoptate de Parlament respectă sau nu normele constituționale.
