Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să se pronunțe joi în dosarul privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, după ce Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea Curții de Apel București prin care au fost obligați să asigure integral fondurile necesare.

Dosarul a ajuns la instanța supremă în urma recursului formulat împotriva deciziei din 5 mai a Curții de Apel București. Pronunțarea a fost amânată până acum de patru ori.

Potrivit fostului premier Ilie Bolojan, sumele care ar trebui achitate în baza acestor drepturi salariale se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Ce a decis Curtea de Apel București

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis cererea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure fondurile necesare pentru plata integrală a unor drepturi salariale restante, cu scadența în 2026.

Instanța a precizat că banii trebuie asigurați inclusiv printr-o rectificare bugetară, dacă aceasta se dovedește necesară.

Hotărârea a prevăzut și sancțiuni pentru eventualele întârzieri. Pentru fiecare zi în care obligațiile nu sunt îndeplinite, a fost stabilită o penalitate de 1% din suma datorată. În plus, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligați la plata unei amenzi reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, bani care urmează să ajungă la bugetul de stat.

Executarea obligațiilor stabilite de instanță ar trebui să înceapă în termen de 10 zile de la data la care hotărârea devine definitivă.

Procesul a fost deschis în martie

Cererea Înaltei Curți a fost înregistrată la Curtea de Apel București la 30 martie 2026. Prin aceasta s-a solicitat ca Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile pentru achitarea drepturilor salariale restante ale judecătorilor, dar și ale celorlalte categorii profesionale care au dreptul la aceste sume.

În același dosar, instanța a respins excepțiile ridicate de pârâți și a admis cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial.

Judecătorii au respins și solicitarea de sesizare a Curții Constituționale, precum și cererea de recuzare a judecătoarei Ramona Bușu, formulată de Ministerul Finanțelor.

De unde a pornit disputa privind banii pentru magistrați

Conflictul a devenit public după ce Ilie Bolojan a anunțat, pe 19 martie, că actuala coaliție a identificat o soluție pentru susținerea propunerii PSD privind pachetul social.

În acel context, Bolojan spunea că analiza bugetară a dus la decizia de reducere a unor cheltuieli destinate achitării unor drepturi câștigate de magistrați în urma unor procese.

Ulterior, Înalta Curte a apelat la instanță pentru a solicita asigurarea sumelor necesare.

Guvernul a contestat decizia și a sesizat CCR

Executivul nu a fost de acord cu soluția Curții de Apel și a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În paralel, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă și Înalta Curte.

Ilie Bolojan susținea, pe 2 iulie, că instanța nu are competența de a decide modul în care sunt distribuite fondurile din bugetul general consolidat.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, afirma atunci Bolojan, susținând că puterea judecătorească și-ar fi depășit atribuțiile constituționale.

Guvernul a solicitat și intervenția Curții de Justiție a Uniunii Europene, printr-o întrebare preliminară, cerând suspendarea procesului până la soluționarea acestei sesizări.

ICCJ a criticat declarațiile Guvernului

Magistrații Înaltei Curți au reacționat la afirmațiile Executivului și au considerat că situația reprezintă un caz „fără precedent”.

Judecătorii au susținut că, înainte de soluționarea unui litigiu, una dintre părți a calificat deja conduita instanței drept neconstituțională și a acuzat-o că și-ar fi depășit competențele.

Ilie Bolojan a indicat suma de 4,8 miliarde de lei ca fiind valoarea drepturilor salariale restante și a penalităților aferente, câștigate prin procese de către magistrați.

În acest context, decizia Înaltei Curți este așteptată cu interes, întrucât poate stabili dacă hotărârea Curții de Apel București rămâne în vigoare sau dacă aceasta va fi modificată în urma recursului.

CCR se va pronunța în septembrie

Separat de procesul aflat la Înalta Curte, Curtea Constituțională urmează să analizeze conflictul juridic de natură constituțională sesizat de Guvern.

Dezbaterile au fost amânate pentru 23 septembrie. În aceeași zi, CCR are pe agendă și sesizarea formulată de Sorin Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament referitor la ordonanța care vizează programul SAFE.

Astfel, în timp ce Înalta Curte este așteptată să decidă joi asupra recursului în dosarul privind drepturile salariale, disputa constituțională dintre Guvern și instanța supremă va continua și în luna septembrie.