În perioada 09-13 septembrie 2026 a avut loc în satul Breb, având drept gazdă Casa Dochia, județul Maramureș, a cincea ediție a Școlii de toamnă a Institutului Ludwig von Mises, un eveniment care a devenit tradiție în rândul celor pasionați de Școala austriacă de economie.
Anul acesta evenimentul a fost dedicat Centenarului Rothbard, 100 de ani de la nașterea lui Murray Rothbard (1926-1995), cel numit Mr. Libertarian, acesta fiind un membru de seamă al Școlii austriece de economie și, totodată, discipol a lui Ludwig von Mises.
Această activitate la care am participat și eu a reunit economiști, studenți, antreprenori, cadre didactice, ingineri, masteranzi, totalizând un număr de 36 de persoane, o parte dintre studenți fiind beneficiarii unor burse oferite de Institutul Ludwig von Mises. Toți participanții au fost uniți de pasiunea pentru liberalism și libertarianism.
Ca și in ceilalți ani expunerile au fost susținute de profesori ai Institutului Ludwig von Mises, Institutului Friederich von Hayek. Au participat, de asemenea, realizatorii podcastului „În Dodii”, podcast dedicat în totalitate temelor de economie cu conținut libertarian. Pe lângă dezbaterea lucrărilor lui Rothbard s-au mai tratat și lucrările celorlalți membrii ai Școlii austriece: Carl Menger(fondatorul Școlii), Ludwig von Mises, Friederich von Hayek (laureat al Premiului Nobel) Jesus Huerta de Soto. O parte dintre profesorii participanți predau la Academia de Studii Economice (Facultatea de Relații Internaționale) din București și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: MihaiVladimir Topan, Andreas Stamate Ștefan, Matei Apăvăloaei, Tudor Smirna, Gabriel Mursa, Mihaela Ifrim. Au mai susținut expuneri Costel Stăvărache realizatorul podcastului „În Dodii”, Călin Meteș – Manager de Portofoliu la Franklin Templeton, Marius Ceterchi – antreprenor si gazda noastră.
Temele prezentate au vizat o gamă larga de subiecte despre liberalism, inflație, intervenționism, piață de capital, stat asistențial, istoria ideilor economice, monopol, concurență: „Dreptatea rothbardiană și separația genurilor”, „Teoria rothbardiană a monopolului și a concureței”, „De ce ne plac exporturile și ne temem de importuri”, „Rothbard- istoric al ideilor economice”, „Rothbard despre statul asistențial”, „Finanțele și politica externă”, „Analiza fundamentală a acțiunilor la Bursă”, „Perspectiva rothbardiană asupra războiului”, „Producția privată de apărare”.
Sesiune de expuneri a fost deschisă de Mihai Vladimir Topan cu tema „Dreptatea rothbardiană și separația genurilor” în care a prezentat contribuția lui Rothbard la clarificare conceptuală a problematicii genurilor. A insistat pe capacitatea acestuia de a oferi clarificări esențiale în anumite domenii, ideile lui „aproape că te zidesc”, oferindu-ți suficientă muniție ca să înțelegi. În abordarea temei pleacă de la separația genurilor literar-artistice (în general) și științifice. Despre „contractul social” ne spune că nu are obiect, clauze, condiții, acesta rămânând o metaforă difuză.
În cea de a doua expunere Matei Alexandru Apăvăloaei a prezentat tema „Teoria rothbardiană a monopolului și a concurenței”. A insistat pe viziune publicului larg în ceea ce privește amenințarea pe care o reprezintă monopolul, acesta fiind un eșec al pieței. Doar rivalitatea de pe piață determină prețul corect. Rothbard respinge abordarea marshelliană a firmei izolate, iar intervenția guvernamentală este autistă, avantajând mereu una din părți, în detrimentul celeilalte. În viziune acestuia monopolul se caracterizează prin: unic vânzător, privilegiu legal, iar prețul de monopol este preluat de la teoria neoclasică.
Andreas Stamate ne prezintă tema „De ce ne plac exporturile și ne temem de importuri” și ne aduce aminte că ne place producția internă, ne plac produsele făcute de noi, acestea fiind consecințe datând din perioada mercantilistă. Există o teamă patologică de importuri care afectează toate națiunile. Și, totuși, să nu uităm că exporturile plătesc importurile. Îl citează pe Henry Hazlitt pentru a ne exemplifica patologia exporturilor si a importurilor: „Înclinația patologică spre exporturi poate fi depășită numai de teama patologică de importuri, ce afectează toate națiunile”.
”Rothbard – istoric al ideilor economice” este tema prezentată de Gabriel Mursa. Rothbard arată că a existat gândire economică și înainte de „momentul Adam Smith” (1750) și vrea să demonstreze că scoțianul nu a adus nimic în economie, preluând totul de la Cantillon. Istoria gândirii economice a lui Rothbard poate fi sintetizată în: reflecția economică începe cu Hesiod, trecerea timpului nu înseamnă automat progres, nu există o ruptură între „preistorie” și istoria gândirii economice, evoluția ideilor urmează un traseu sinuos, avem reculuri și recuperări. Despre Rothbard și Joseph Schumpeter se spune că au recuperat „preistoria” gândirii economice. Tot Rothbard a readus în actualitate moștenirea lui Aristotel, Toma de Aquino și Școala de la Salamanca.
Mihaela Ifrim a prezentat tema „Rothbard – despre statul asistențial” unde a afirmat faptul „cu cât un stil de viață subvenționat rămâne mai mult timp în vigoare, cu atât va deveni mai atractiv”. Rothbard afirmă că dacă i-am trimite la Harvard pe toți asistații ar fi mai ieftin. El vede întregul stat al bunăstării ca pe un marș lung către socialism (Making Economic Sense, p.68). Dacă plățile de asistență socială depășesc cu mult ce poate câștiga o persoană necalificată pe piața muncii, cine poate nega imboldul de a rămâne asistat social. Explicația pentru apariția statului bunăstării în viziune lui Rothbard se află în teoria „nevoii funcționale” (guvernul apare imediat pentru a răspunde unei nevoi sociale), teoria industrializării/urbanizării(oameni dezrădăcinați), teoria social democrației, extinderea sărăciei și a inegalității.
Tema prezentată de Călin Meteș, „Analiza fundamentală a acțiunilor la bursă”, a post primită cu mare interes întrucât, în acele zile, bursa se afla într-un proces de corecție majora, aproape toți indicii bursieri au încheiat ședințele pe roșu. Șansa de a nimeri „ursul” pe bursă este mei mică decât șansa de a nimeri „taurul”, ne spune prezentatorul. Bursa îți dă lichiditate oricând, pe când imobiliarele nu, și poate și din această cauză numărul de conturi bursiere a crescut de la 81.000 în 2021 la 285.582 în 2025. De ce a crescut bursa în ultimi ani? Pentru că au crescut fondurile locale de acțiuni ale băncilor, unde s-au înregistrat un număr mare de subscrieri nete de acțiuni, ceea ce înseamnă că suntem în zona retailului. Pentru analiza fundamentală, pe baza informațiilor disponibile pe piață, ne sugerează două metode: a) pe baza pe baza multiplilor de piață și b) pe baza actualizării fluxurilor de venit. La întrebarea „Când este bine să investim în acțiuni?” a răspuns citându-l pe Sir John Templeton: „Atunci când ai bani”.
Discuții aprinse au fost provocate de teme prezentată de Costel Stăvărache, „Perspectiva rothbardienă asupra războiului”. Rorhbard definește „Agresiunea” că inițiere a violenței fizice, sau amenințare cu folosirea ei, împotriva oricărei alte persoane sau a proprietății ei, agresiunea este sinonimă cu invadarea. Libertarianul se opune oricărei forme de război.
Marius Ceterchi a încheiat prezentările cu tema „Producția privată de apărare” prin care a încercat să dea un răspuns la următoarele întrebări: a) este apărarea un bun economic și b) este apărarea o excepție de la legile economice.
La sesiunea finală de Q&A am adresat întrebarea: „Cât Rothbard, cât Mises există în economia românească în momentul de față?” Există în momentul de față politici liberale în economia românească, dar încă mai este loc pentru mai mult liberalism, a fost răspunsul primit.
Între cele două zile de „școală” a fost o zi de pauză dedicată, în totalitate, turismului local. S-au făcut vizite pe la meșteșugarii din satul Breb, s-au făcut drumeții pe Creasta Cocoșului, s-a vizitat orașul Sighet, s-a vizitat Mănăstirea ”Sfânta Ana” Rohia unde se află Mormântul Părintelui Nicolae Steinhardt.
A cincea ediție a Școlii de toamnă de la Breb, dedicată Mr. Libertarian, a adus clarificări importante, din punct de vedere doctrinar, pentru conceptele de liberalism și libertarianism. acestea fiind fundamentul aflat la baza Școlii austriece de economie.
