Parlamentul a adoptat din nou, miercuri, 26 august, legea privind integritatea și regimul declarațiilor de avere, după ce actul normativ a revenit în Legislativ în urma deciziilor Curții Constituționale. Senatul, în calitate de for decizional, a votat proiectul cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”.
Una dintre cele mai controversate prevederi, supranumită „amendamentul Fritz”, a fost păstrată. Amendamentul prevede încetarea de drept a funcției sau mandatului în cazul persoanelor pentru care incompatibilitatea ori conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dacă termenul de interdicție nu s-a împlinit.
Prevederea îl vizează direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, care are o decizie definitivă privind un conflict de interese. În cazul promulgării legii, mandatul său ar putea înceta la 30 de zile de la intrarea actului normativ în vigoare.
Declarațiile de avere, modificate
Noua formă a legii schimbă și modul în care vor fi făcute publice informațiile despre averile și interesele demnitarilor. În locul declarațiilor de avere în forma actuală va fi întocmită o fișă publică privind interesele financiare, în care informațiile despre bunuri vor fi prezentate într-o formă mai puțin detaliată.
Astfel, pentru autoturisme nu vor mai fi publicate anumite informații precum modelul și anul de fabricație, iar pentru terenuri și locuințe nu vor fi făcute publice adresele, suprafețele sau valoarea exactă a proprietăților.
Dispute între USR și PSD
Păstrarea amendamentului care îl vizează pe Dominic Fritz a provocat noi dispute între parlamentarii USR și PSD. USR s-a opus prevederii și a susținut că aceasta reprezintă o măsură îndreptată împotriva lui Fritz. PSD a apărat însă amendamentul, iar acesta a rămas în forma finală a legii.
PNL a votat pentru adoptarea proiectului. Liberalii au susținut că votul a urmărit punerea legislației în acord cu deciziile Curții Constituționale.
Legea, importantă și pentru fondurile PNRR
Legea integrității reprezintă și un jalon important în cadrul PNRR. Comisia Europeană a confirmat că actul normativ va fi evaluat în cadrul celei de-a șasea și ultime cereri de plată a României. Liderii grupurilor PPE și Renew Europe din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene să analizeze situația și au avertizat asupra riscului ca România să piardă aproximativ 770 de milioane de euro dacă reforma nu respectă principiile statului de drept.
Legea urmează să ajungă la președintele României pentru promulgare, dacă nu va fi contestată din nou la Curtea Constituțională.
