Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că riscul generat de scăderea debitului Dunării în zona Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă era cunoscut de mai bine de două decenii, însă autoritățile nu au tratat problema ca pe o prioritate.

Invitat duminică seară la Euronews România, ministrul a susținut că lipsa investițiilor și blocarea proiectelor necesare au contribuit la situația critică în care se află în prezent centrala.

Întrebat de ce nu au fost realizate lucrările necesare, deși problema era cunoscută și discutată inclusiv la nivel înalt între România și Statele Unite în contextul dezvoltării reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, Miruță a criticat modul în care a fost gestionat subiectul în ultimii ani.

„Nepăsare, incoerență guvernamentală și un pic de inconștiență. Pentru proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este o precondiție clară faptul că acestea nu pot fi realizate până când nu este modificată distribuția debitului între Brațul Bala și Dunărea Veche. Deci se știau lucrurile astea. De ce nu a fost considerat o prioritate? De ce nu s-au alocat bani? De ce nu s-a deblocat proiectul din Ministerul Transporturilor? Nu știu”, a declarat ministrul.

Radu Miruță a afirmat că, de la preluarea mandatului, este nevoit să gestioneze probleme lăsate nerezolvate de administrațiile anterioare.

„Eu pot doar să vă spun că aproape de când am ajuns acolo sunt în situația să tot strâng cioburi sparte de cei care au avut alte priorități. Și nu-i problemă că le strângem și pe astea. Dar pe oameni îi interesează ce facem noi”, a spus acesta.

Ministrul a explicat că principala problemă este modul în care debitul Dunării se distribuie între Dunărea Veche și Brațul Bala.

Potrivit acestuia, în zona de bifurcație din județul Călărași, Brațul Bala s-a adâncit în timp și se află cu aproximativ patru metri sub nivelul Dunării Vechi, ceea ce face ca cea mai mare parte a apei să urmeze traseul cu rezistență hidrologică mai mică.

„Cam 75-80% din debitul Dunării se duce pe Brațul Bala și mult mai puțină apă se îndreaptă spre Cernavodă”, a explicat Miruță.

În contextul nivelului extrem de scăzut al fluviului, această distribuție afectează alimentarea cu apă a sectorului Cernavodă, esențială pentru funcționarea în condiții de siguranță a centralei nucleare.

Ministrul a precizat că grupul de lucru constituit pentru gestionarea situației încearcă să crească rapid nivelul apei în zona Cernavodă.

Potrivit acestuia, specialiștii de la Administrația Națională „Apele Române” au elaborat un proiect de intervenție care presupune utilizarea unor remorchere și barje pentru modificarea fluxului apei, cu sprijinul Ministerului Transporturilor.

În paralel, Ministerul Apărării este implicat în operațiunea de detonare a stâncii Pârjoaia, formațiune care acționează ca o barieră naturală și favorizează direcționarea apei către Brațul Bala.

„În astfel de situații încercăm să vedem ce se poate face instant. O să ne ocupăm și de proiectul acela blocat. Specialiștii de la Apele Române au făcut un proiect pentru care cer sprijinul și la Ministerul Transporturilor să folosească două remorchere ca să împingă niște barje acolo”, a declarat Miruță.

El a explicat că îndepărtarea stâncii ar permite unei cantități mai mari de apă să fie redirecționată către Dunărea Veche și, implicit, către Cernavodă.

Declarațiile ministrului vin după ce prima încercare de detonare a stâncii Pârjoaia a eșuat duminică, operațiunea urmând să fie reluată luni.

În paralel, autoritățile desfășoară lucrări de dragaj și pregătesc scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră în zona Brațului Bala, pentru a redirecționa o parte din debitul Dunării spre sectorul Cernavodă.

Potrivit estimărilor Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării ar putea coborî în 6 august sub minimul istoric înregistrat în 2003, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemului energetic și a funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.