Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2025 a început oficial vineri, 4 aprilie, la ora 00:00, urmând să se încheie pe 3 mai, la ora 07:00. În cursă s-au înscris 11 candidați, iar primul tur al alegerilor va avea loc în data de 11 mai.
Cei mai mulți dintre candidați au marcat debutul campaniei prin mesaje publicate pe rețelele de socializare, încă din primele minute ale zilei de vineri.
Victor Ponta, candidat independent, a transmis un mesaj de mulțumire pentru susținători imediat după miezul nopții.
Mulţumesc tuturor voluntarilor care m-au sprijinit în precampanie şi tuturor celor care au avut un gând bun pentru mine! Începem campania electorală cu convingerea că vom câştiga şi că vom pune România pe primul loc”, a scris acesta pe Facebook.
Liderul AUR, George Simion, susținut și de Partidul Oamenilor Tineri (POT), a dat startul campaniei în mijlocul susținătorilor, alături de soția sa, interpretând cunoscutul cântec patriotic „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”.
Astăzi începem împreună un drum care nu este despre o persoană sau despre o candidatură, ci despre întreaga noastră naţiune care cere un singur lucru: respect”, a declarat candidatul.
Daniel Funeriu, candidat independent și fost ministru al educației, a ales să posteze un mesaj emoționant pentru tatăl său, chiar înainte de ora 00:00:
Mulţumesc, tată, pentru că mi-ai dat şansa să cresc alături de un intelectual desăvârşit. La mulţi ani!”, a scris el pe rețelele de socializare.
Elena Lasconi, candidatul susținut de Uniunea Salvați România (USR), a transmis și ea un mesaj pe rețelele de socializare.
România are nevoie de mai mult curaj! Curajul de a nu mai accepta jumătăți de măsură și curajul de a deranja interese atunci când lupți să faci dreptate. De asta candidez! Pentru că am curaj să fac dreptate.
Cine sunt cei 11 candidați
Crin Antonescu este candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR. Fostul președinte al PNL și fost președinte interimar după suspendarea lui Traian Băsescu are 65 de ani și a revenit în viaţa publică după 10 ani de absenţă, înainte de alegerile prezidențiale din acest an.
George Simion este la a doua candidatură pentru Președinția României, după ce la alegerile din 2024 a fost pe locul al patrulea în clasament. Liderul AUR a intrat în cursa pentru Cotroceni de anul acesta după ce candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de Curtea Constituțională a României (CCR). În toate sondajele de opinie pentru alegerile din luna mai, Simion este favorit.
Elena Lasconi este primar la Câmpulung și președinta USR. Și ea este la a doua candidatură la alegerile prezidențiale, după ce, în urma rezultatelor a primului tur din luna noiembrie, intrase în finala prezidențială cu Călin Georgescu. În sondajele recente, președinta USR este cotată cu un scor de sub 10%.
Nicușor Dan este la prima candidatură pentru alegerile prezidențiale și la al doilea mandat de primar al Bucureștiului. El și-a anunțat intenția de a candida la președinție cu câteva zile după ce primele alegeri au fost anulate de către CCR. În sondajele de opinie, Primarul Capitalei este favoritul intrării în turul al doilea.
Victor Ponta, fost președinte PSD și fost premier, candidează pentru a doua oară la Președinția României, de data aceasta independent. Victor Ponta și-a dat demisia din funcția de premier în 2015, după tragedia de la Colectiv, în urma căreia au murit 65 de tineri. În ultimul sondaj de opinie, comandat chiar de Nicușor Dan, este pe locul doi în intențiile de vot ale românilor.
Lavinia Șandru este fostă realizatoare TV și a fost coordonatoarea de comunicare a PUSL, partid fondat de Dan Voiculescu. În sondaje, este cotată cu mai puțin de 1% în intențiile de vot.
Silviu Predoiu este fostul numărul doi al SIE și fost prim-adjunct al directorului SIE între 2005 și 2018. Este și el la a doua candidatură pentru Președinția României, prima dată în 2014, când s-a clasat pe ultimul loc, cu 0,12%.
Cristian Terheș este europarlamentar la al doilea mandat, ales pe listele AUR, și a candidat și în 2024 la alegerile prezidențiale. La alegerile prezidențiale din 2024, Terheș a obținut 1,04%, adică 95.783 de voturi.
Daniel Funeriu este fost ministru al Educației în guvernul Boc. De profesie chimist, fost membru al PLD, PDL și PMP, Daniel Funeriu (53 de ani) a mai fost europarlamentar în intervalul decembrie 2008-iulie 2009.
John-Ion Banu-Muscel candidează independent la prezidențiale și se prezintă drept om de afaceri româno-american. Potrivit stirileprotv.ro, în Statele Unite, el a creat Romanian-American League (Liga Româno-Americană), o asociație românească din Florida.
Sebastian Constantin Popescu are 43 de ani și este absolvent al Facultatății de Medicină Veterinară, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara. El este președinte al Partidului Noua Românie și se prezintă drept jurnalist la „ExclusiveNews”, conform CV-ului său, publicat pe alegeri.hotnews.ro.
Ordinea pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale
Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 4 mai, iar cel de-al doilea tur este programat în data de 18 mai. Cei 11 candidați pentru Cotroceni se vor regăsi pe buletinul de vot în următoarea ordine:
• Poziția nr. 1 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianța pentru Unirea Românilor
• Poziția nr. 2 – GEORGE-CRIN-LAURENȚIU ANTONESCU – Alianța Electorală România Înainte
• Poziția nr. 3 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvați România
• Poziția nr. 4 – CRISTIAN-VASILE TERHEȘ – Partidul Național Conservator Român
• Poziția nr. 5 – MARCELA-LAVINIA ȘANDRU – Partidul Umanist Social Liberal
• Poziția nr. 6 – VICTOR-VIOREL PONTA – candidat independent
• Poziția nr. 7 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
• Poziția nr. 8 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acțiunii Naționale
• Poziția nr. 9 – JOHN-ION BANU-MUSCEL – candidat independent
• Poziția nr. 10 – PETRU-DANIEL FUNERIU – candidat independent
• Poziția nr. 11 – NICUȘOR-DANIEL DAN – candidat independent
Reguli stricte pentru desfășurarea campaniei
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis, printr-un comunicat de presă, un apel către toți competitorii electorali pentru desfășurarea unei campanii corecte, transparente și în acord cu valorile democratice. AEP reamintește că sunt permise doar anumite tipuri de activități și materiale de publicitate politică.
Conform legislației în vigoare, sunt permise:
- afișe electorale în format legal,
- materiale audio sau video difuzate prin mass-media audiovizuală,
- publicitate în presa scrisă și online,
- broșuri, pliante și alte materiale tipărite.
- Toate materialele de propagandă electorală utilizate înainte de 4 aprilie, care nu respectă noile reglementări, trebuie înlăturate până la debutul campaniei.
De asemenea, AEP interzice:
- utilizarea de vehicule inscripționate cu mesaje electorale,
- folosirea de difuzoare pentru materiale audio în mers sau staționar,
- organizarea de spectacole, focuri de artificii și alte evenimente festive cu scop electoral,
- folosirea bannerelor, mesh-urilor, corturilor și altor forme de publicitate stradală.
- Totodată, este interzisă folosirea mesajelor discriminatorii, a incitărilor la ură sau intoleranță, precum și orice formă de defăimare pe criterii religioase, etnice sau de altă natură.
Campania electorală va continua până în dimineața zilei de 3 mai, ora 07:00, când va începe perioada de tăcere electorală. Alegătorii vor fi chemați la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale duminică, 11 mai 2025.
De la începerea campaniei electorale, respectiv 4 aprilie a.c., ora 00:00, şi până la încheierea acesteia, în 3 mai a.c., ora 07:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare, fiind permise doar anumite tipuri de activităţi şi materiale de publicitate politică (materiale de propagandă electorală), precum afişele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condiţiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broşurile, pliantele şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie. Competitorii politici au obligaţia înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment şi care nu respectă regulile premise de legislaţia în vigoare.
”Autoritatea Electorală Permanentă reaminteşte competitorilor electorali că, în campania electorală, este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă şi a oricăror forme, mijloace, acte şi acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă sau etnică”, adaugă AEP.
În acelaşi timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.
Totodată, ca element de noutate, indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio şi de televiziune, precum şi al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conţină următoarele informaţii (eticheta):
a) o indicaţie privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;
b) candidatul sau formaţiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele şi adresa de e-mail, precum şi adresa poştală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formaţiunilor politice;
c) o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 şi 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparenţa şi vizarea unui public-ţintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;
d) o menţiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) după caz, o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;
f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.
Regulile de etichetare a materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) au fost stabilite prin Hotărârea AEP nr. 9/2025, care clarifică modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025. Actul normativ poate fi consultat la următorul link: https://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2025/03/HAEP-nr.-9-2025.pdf.
Mai multe reguli cu privire la desfăşurarea campaniei electorale au fost stabilite prin Decizia nr. 54D/26.03.2025 privind unele măsuri pentru buna desfăşurare a campaniei electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, adoptată de Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, ce poate fi consultată pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, la următorul link: https://prezidentiale2025.bec.ro/wp-content/uploads/2025/03/decizie_54D.pdf.
Plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari se adresează Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 (BEC). Modelul orientativ al plângerii, lista platformelor online foarte mari conform prevederilor Regulamentului (UE) 2024/900, precum şi lista birourilor electorale competente să soluţioneze plângerile cu privire la campania electorală, altele decât cele care vizează platformele online foarte mari, pot fi regăsite în Anexele Deciziei BEC nr. 54D/26.03.2025, disponibile la următorul link: https://prezidentiale2025.bec.ro/decizii-in-aplicarea-unitara-a-prevederilor-legii/.
În situaţia organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe de la data validării rezultatelor primului tur de scrutin de Curtea Constituţională a României şi se va încheia pe 17 mai a.c., ora 07:00, aplicându-se aceleaşi reguli.
Mai multe informaţii despre procesul electoral şi regulile de desfăşurare a campaniei electorale pot fi consultate pe paginile web ale Autorităţii Electorale Permanente, www.roaep.ro şi www.finantarepartide.ro, dar şi pe paginile de social media ale instituţiei.
