Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Pe 6 decembrie 2020, după o așteptare lungă și obositoare, în România se vor organiza Alegeri Parlamentare. Este momentul în care românii decid ce fel de oameni și partide vor să trimită în Senat și Camera Deputaților pentru a elabora legi în următorii patru ani. Este momentul în care românii aleg în mod direct ce parlamentari vor să îi reprezinte, dar în mod indirect aleg mult mai multe lucruri.
Odată cu alegerea celor care să ne reprezinte în Parlamentul României, determinăm și ce Guvern se va forma. Guvernul va fi format de o coaliție de partide care obțin peste 50% din voturile exprimate în cadrul Alegerilor Parlamentare. Apoi, din rândul acestor partide va fi desemnat un Prim-Ministru, se vor desemna miniștrii și în sfârșit va exista un Guvern. Iar cireașa de pe tort, după ce vom ști majoritatea din Parlament și componența Guvernului României, este următoarea : Parlamentul și Guvernul au în subordine o sumedenie de alte instituții, județene sau naționale. Deci în mod indirect, după Alegerile Parlamentare, se vor schimba și foarte multe lucruri în privința multor agenții sau direcții, în care se vor face schimbări de șefi, directori, angajați, moduri de lucru, abordări, viziune etc., în funcție de direcția pe care le-o imprimă Guvernul sau Parlamentul.
Alegerile Parlamentare sunt până la urmă cele mai importante alegeri ale acestei țări, pentru că pe lângă schimbările profunde care ajung până la nivelul județelor și localităților, legile țării se modifică sau se schimbă. Apar unele legi noi, altele dispar, alte legi sunt scoase din sertare și readuse în dezbateri. Toate aceste lucruri se petrec în funcție de cum gândește, cum abordează și ce doctrină are majoritatea parlamentară. În concluzie, schimbările instituționale și legislative provocate de Alegerile Parlamentare au un impact profunda asupra vieții fiecărui roman.
Astfel, în rândurile ce urmează, încercăm să înțelegem cam ce opțiuni avem și ce ofertă electorală prezintă politica românească în noiembrie 2020.
Partidul Social Democrat – Marele câștigător al alegerilor legislative din 2016, nu mai este favorit și în 2020. După victoria categorică din urmă cu 4 ani, social-democrații și-au urmărit propria agendă politică. Având toate mecanismele politice necesare pentru a guverna România și pentru a duce spre prosperitate această țară, PSD a urmărit grațierea și amnistia pentru fapte de corupție și modificarea legilor justiției, prin intermediul Guvernului sau Parlamentului. După ce social-democrații au câștigat alegerile locale din 2016, împreună cu puterea centrală, partidul a avut toate pârghiile pentru a demara proiecte benefice societății românești. Cu primari, consilieri locali, președinți de consilii județene și consilieri județeni, fiind prezenți în multe instituții cu putere de decizie din România, aceștia nu au făcut mai nimic, dând vina pe conspirații internaționale. De fapt, acest partid a încercat timp de 3 ani și jumătate să își salveze președintele de partid de la o eventuală condamnare și au neglijat cu totul nevoile societății românești. În acest fel apare PSD după 3 ani de guvernare și 4 ani de majoritate parlamentară. Cu o puternică neîncredere din partea populației din cauza tuturor lucrurilor pe care le-au făcut greșit sau pe care nu le-au făcut deloc, cu oameni în conducerea partidului de o calitate precară și cu un discurs conspiraționist. În 2020, PSD se alătură unor persoane obscure din societate și repetă după acestea discursuri care pun la îndoială pandemia sau corectitudinea alegerilor.
Partidul Național Liberal – Cu un scor puțin peste 20% la alegerile legislative din 2016, liberalii s-au clasat pe locul al doilea. PNL și-a asumat rolul de partid în Opoziție și a încercat, cu mai mult sau mai puțin succes să încurce planurile social-democraților. Fiind critici la adresa măsurilor PSD, încă din 2017, pe măsură ce Guvernul sau majoritatea parlamentară luau decizii aberante, prin opoziția constantă pe care au făcut-o, liberalii au câștigat capital politic. Astfel, pe măsură ce social-democrații au făcut mai multe greșeli, PNL a capitalizat. Astfel, confirmat de rezultatele Alegerilor Europarlamentare din 2019, liberalii au devenit primul partid al țării. Sondajele au confirmat acest lucru, mai apoi preluarea guvernării și câștigarea alegerilor prezidențiale fiind evocatoare pentru prima poziție pe care o are PNL. Problema liberalilor, cu care intră în aceste alegeri legislative, este traseismul. Având nevoie de sprijin pentru a schimba Guvernul cu unul liberal, PNL a negociat cu diferiți parlamentari PSD, ALDE, Pro România pentru a susține moțiunea de cenzură împotriva PSD și învestirea noului Guvern. Aceste negocieri au avut succes, numai că dincolo de negocieri, acei oameni din alte partide s-au înscris în PNL și candidează în 2020. Dar niște negocieri din Parlament, s-au transformat în migrație masivă spre liberali. Spre cei care guvernează, adică PNL, s-au îndreptat foarte mulți primari, consilieri, membri de partid, organizații județene chiar, de la alte partide. Foști membri PSD, ALDE, Pro România și alții, au devenit membri PNL. PNL este marele favorit al acestor alegeri, îndoiala față de liberali fiind măsura în care aceștia pot reforma România, cu foștii membri ai unor partide care au dorit exact opusul. Alianța
USR-PLUS – Al treilea partid ca scor obținut la alegerile din 2016 este USR. Acest partid a făcut opoziție tot timpul guvernării și majorității PSD. Totuși, pe lângă opoziția făcută puterii, USR s-a opus în general tuturor proiectelor pe care le consideră nocive sau periculoase pentru democrația românească. Bineînțeles că opoziția continuă nu prea aduce prieteni, așa că proiectele legislative ale USR au trecut cu greu sau deloc. Acest partid a susținut, la fel ca toată opoziția, protestele societății împotriva modificării legilor justiției. Pe fondul opoziției și la alte inițiative aberante ale social-democraților, la fel ca PNL, USR a crescut în sondaje. Această luptă împotriva PSD și-a arătat rezultatele când USR a fost aproape la egalitate cu social-democrații în 2019, la Alegerile Europarlamentare. Din 2019 USR este într-o alianță cu PLUS, cele două partide anunțând că fuzionează în 2020. La alegerile parlamentare din 2020, USR intră mai organizat decât în 2016, cu întreaga experiență oferită de un ciclu electoral. Dorința USR-PLUS, în cazul unor rezultate favorabile la alegeri, este de a intra într-o eventuală coaliție de guvernare cu PNL.
UDMR – Pe locul al patrulea în 2016, UDMR s-a remarcat prin susținerea coaliției PSD-ALDE și suportul pe care l-a oferit acestora încă din 2017. În 2019, UDMR trece în opoziție, deși poziționarea acestui partid de-a lungul unei legislaturi variază foarte mult. UDMR participă la alegerile din 2020 cu același discurs și aceleași inițiative legislative care vizează minoritatea maghiară. Deși unii etnici maghiari și-au mai schimbat părerea despre UDMR, din cauza sprijinului acordat PSD, suportul electoral încă este puternic. În 2020, UDMR va reuși din nou să intre în Parlament, chiar dacă prezența crescută la vot ar face ca aceștia să obțină sub 5%.
Pro România – ALDE – Pe locul 5 în cadrul Alegerilor Legislative din 2016, ALDE se reinventează. După ce a guvernat împreună cu PSD până în 2019, partidul fuzionează în 2020 cu Pro România. Chiar dacă a avut miniștri, a fost ,, la putere ,, și a avut chiar și Președintele Senatului, ALDE dispare de pe scena politică. Fiind incorporat în Pro România, fiindcă singur nu mai intra în Parlament, ALDE speră că electoratul uită sau nu-și dă seama că acesta mai există, doar că parte a unei alte formațiuni. Fără nicio reținere de a fuziona cu ALDE sau de a intra în Parlament deși nu a candidat în 2016, Pro România își dorește să egaleze sau să depășească performanța ALDE ( locul 5 ). Cu parlamentari transferați de la alte partide, în special PSD, fiind un fel de extensie a PSD, dar care clamează că nu este așa, Pro România și ALDE doresc să obțină cât mai multe procente la Alegerile din 2020, pentru a fi cât mai legitimi. Lipsa unei viziuni generale sau discursul populist a PRO-ALDE, este compensată din perspectiva lor de liderii cu notorietate ai partidului.
PMP – Fiind al șaselea și ultimul partid care a intrat în Parlament în 2016, PMP își dorește mai mult. Mai mult decât 5%, pentru că acesta este în mare parte scorul partidului. Într-o opoziție constantă față de PSD, dar volatilă privind punctual, PMP vrea să devină un partid cu o importanță mult mai mare. În 2020, popularii speră să intre și în Parlament și la guvernare, într-o formulă condusă de un Premier PNL. Având resurse destul de limitate, PMP atacă partidele mai mari, în același timp colaborează cu acestea, aflându-se mereu în căutarea unei poziții de pe care să poată negocia și să obțină măcar puțină putere de decizie.
Acestea sunt partidele principale care candidează la Alegerile Parlamentare din 2020. Bineînțeles că mai există și alte partide și formațiuni politice, dar unele sunt foarte mici sau nu au șanse de a intra în Parlament. Pe lângă minoritățile naționale, partidele care au șanse să intre în Parlament sunt tot 6, la fel ca în 2016. Dată fiind situația complicată oferită de pandemie, prezența la vot va fi esențială pentru a determina procentele partidelor. O prezență scăzută avantajează partidele mari, exemplul cel mai clar fiind PSD care a obținut în 2016, cu o prezență de aproape 40%, 45% din voturile cetățenilor.
