Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă, pe 29 septembrie 2026, dacă procesul dintre primarul Constanței, Vergil Chițac, și consilierul local independent Felicia Ovanesian va rămâne la Curtea de Apel Constanța sau va fi strămutat la o altă instanță.
Cererea de strămutare a fost formulată de Vergil Chițac în cadrul litigiului în care acesta solicită daune morale de 250.000 de lei de la Felicia Ovanesian, pe care o acuză că l-ar fi defăimat prin postări publicate în mediul online.
Procesul a ajuns în apel după ce Tribunalul Constanța a respins acțiunea primarului. Instanța de fond a apreciat că postările analizate se înscriu, în contextul cauzei, în limitele protecției acordate libertății de exprimare.
Ce invocă Vergil Chițac pentru strămutarea procesului
În cererea adresată ÎCCJ, primarul susține că solicitarea nu pune sub semnul întrebării imparțialitatea sau independența judecătorilor Curții de Apel Constanța.
Argumentul său este legat de existența unei „bănuieli legitime”, pe care o consideră posibilă în contextul în care, potrivit susținerilor sale, anumite împrejurări obiective ar putea crea unui observator rezonabil și informat îndoieli cu privire la aparența de imparțialitate a instanței.
Vergil Chițac face referire și la poziția publică și profesională ocupată de Felicia Ovanesian în Constanța. În cererea de strămutare, aceasta este prezentată drept avocat cu o vechime de peste 30 de ani în Baroul Constanța, fost city manager și actual consilier local.
Primarul susține, de asemenea, că disputa dintre cei doi a devenit una „de notorietate” la nivel local.
Postările pe care Chițac le consideră defăimătoare
În acțiunea depusă în instanță, Vergil Chițac enumeră mai multe postări despre care susține că i-ar fi afectat imaginea și reputația.
Printre exemplele indicate de primar se află o postare din 17 iulie 2024, publicată cu ocazia „Zilei mondiale a șerpilor”, în care Felicia Ovanesian i-ar fi adresat și o urare de „La mulți ani” edilului.
În alte postări, datate 21 august, 26 septembrie și 18 octombrie 2024, sunt folosite, potrivit cererii, expresii precum „ce mănâncă Vergil nu miroase deloc plăcut”, „prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul” și „marioneta”.
Pentru luna noiembrie 2024, Chițac indică alte formulări folosite de consilierul local, printre care „primar laș”, „ascunde hârtii” și „corupt”. La 28 noiembrie, în aceeași enumerare apare și expresia „17 minte de nesimțire de primar”, alături de afirmația că edilul ar fi „incapabil să răspundă unor întrebări ușoare”.
O altă postare indicată în dosar datează din 17 decembrie 2024. Potrivit primarului, Ovanesian ar fi folosit expresiile „omulețul este simbolul ipocriziei și oportunismului” și o altă formulare jignitoare referitoare la poziția edilului față de finanțarea sportivilor și antrenorilor.
Pe 31 decembrie 2024, în postările indicate de Chițac apare și apelativul „cocalar”, iar într-o postare din 6 ianuarie 2025 sunt menționate calificative precum „corupți, aroganți, hoți, reduși mintal”, urmate de asocierea inițialelor „VC” cu termenul „veceu”.
În cererea sa, primarul face referire și la o postare din 14 iunie 2024, în care Felicia Ovanesian l-ar fi descris drept „campionul gafelor de comunicare” și l-ar fi acuzat de „fraudarea alegerilor de 2024”.
Sunt enumerate și postări mai vechi, inclusiv una din 23 ianuarie 2023, în care Ovanesian a formulat mai multe întrebări retorice referitoare la decizii administrative și a folosit comparații și calificative extrem de dure la adresa primarului.
Acestea reprezintă exemplele invocate de Vergil Chițac în cadrul procesului pentru a susține acuzațiile sale privind caracterul defăimător al mesajelor publicate online.
Tribunalul Constanța a considerat că postările vizau subiecte de interes public
În hotărârea prin care a respins acțiunea lui Vergil Chițac, Tribunalul Constanța a analizat caracterul afirmațiilor făcute de Felicia Ovanesian și raportul dintre acestea și libertatea de exprimare.
Instanța a reținut că postările aduceau în atenția publicului probleme de interes general, inclusiv aspecte privind activitatea administrației municipale, organizarea unor servicii, decizii ale Consiliului Local și modul în care erau gestionate anumite resurse publice.
Judecătorii au apreciat că afirmațiile contestate reprezintă, în principal, judecăți de valoare și au constatat că acestea nu erau lipsite în totalitate de un suport factual.
În motivarea hotărârii, Tribunalul Constanța a făcut referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare. Instanța a subliniat că acest drept poate acoperi inclusiv exprimări exagerate, provocatoare sau menite să șocheze, în special atunci când sunt formulate în contextul unor dezbateri de interes public.
Judecătorii au mai reținut că unele dintre textele publicate puteau fi privite ca având caracter pamfletar și că, deși anumite formulări erau nepotrivite, acestea aveau legătură cu un context factual și cu subiecte de interes pentru comunitate.
În balanța dintre protejarea reputației și libertatea de exprimare, Tribunalul Constanța a apreciat că, în cazul analizat, trebuie acordată prioritate libertății de exprimare și a respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.
ÎCCJ urmează să se pronunțe
Dosarul se află acum în etapa apelului, iar disputa privind locul în care acesta va fi judecat este, la rândul său, analizată de Înalta Curte.
Pe 29 septembrie 2026, ÎCCJ urmează să se pronunțe asupra cererii de strămutare formulate de Vergil Chițac. Până la această decizie, procesul rămâne pe rolul Curții de Apel Constanța.
Hotărârea Tribunalului Constanța prin care acțiunea primarului a fost respinsă nu reprezintă o soluție definitivă, litigiul aflându-se în etapa apelului.
