Ultimele stiri

Bolojan avertizează: Dacă nu reducem deficitul, vom fi în situaţia să luăm, ca ţară, măsuri mult mai dure decât cele care au fost luate!

Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că România ar putea ajunge să adopte măsuri „mult mai dure” decât cele luate până acum dacă nu va continua procesul de reducere a deficitului bugetar. El susține că, în cazul în care traiectoria asumată este respectată, România ar putea ajunge la un deficit de aproximativ 6%, însă o abatere de la acest parcurs ar putea genera costuri mai mari pentru populație și probleme suplimentare în relația cu Comisia Europeană.

Ilie Bolojan a explicat, vineri, la Prima News, că respectarea măsurilor adoptate pentru reducerea deficitului este esențială pentru stabilitatea financiară a României.

„Dacă se respectă direcția pe care am pornit, ar însemna că ne vom încadra în țintele pe care ni le-am asumat, ar trebui să avem un deficit în jur de 6%, deci o scădere destul de serioasă a deficitului”, a afirmat premierul interimar.

Potrivit acestuia, evoluția inflației este însă influențată și de factori externi, în special de situația geopolitică și de prețurile carburanților.

Bolojan a precizat că estimările inițiale indicau o scădere a inflației către aproximativ 5%, însă evoluțiile din ultima perioadă au complicat acest scenariu.

„Estimările erau că va coborî undeva în jur de 5%, dar suntem în situația în care, ca efect al continuării războiului din strâmtoarea Ormuz, a agravării situației din regiunea Mării Negre (…) toate aceste lucruri au făcut ca prețurile la combustibili să fie mai mari decât cele estimate”, a declarat Bolojan.

Creșterea prețurilor la combustibili are efecte asupra întregii economii, întrucât transportul reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru numeroase produse.

„Inevitabil, pentru că o bună parte din produse sunt transportate pe cost de combustibil, a însemnat un puseu inflaționist”, a explicat premierul interimar.

Bolojan: 2027 și 2028 vor fi ani „complicați” dacă România se abate de la traiectoria de reducere a deficitului

Premierul interimar a atras atenția că eventualele abateri de la planul de reducere a deficitului ar putea avea consecințe importante în următorii ani.

„Dacă nu se respectă această linie nu vom mai respecta indicatorii, în momentul în care nu mai respecți indicatorii, ai o problemă, pe de o parte, cu Comisia Europeană pentru că nu mai respecți traiectoria de reducere a deficitului, ai o problemă cu echilibrele tale bugetare reale, adică dobânzile vor fi tot mai mari”, a spus Bolojan.

În acest scenariu, România ar putea fi obligată să adopte măsuri suplimentare de corecție bugetară, cu un impact mai mare asupra populației.

„La final vom fi în situația în care această situație ne va duce să luăm, ca țară, măsuri mult mai dure decât cele care au fost luate și costurile vor fi extinse la mult mai mulți cetățeni. Sper să nu ajungem la această situație”, a avertizat Ilie Bolojan.

El a descris anii 2027 și 2028 drept perioade care ar putea deveni dificile în cazul în care România nu își respectă angajamentele privind reducerea deficitului.

Mesaj pentru viitorul Guvern: România trebuie să rămână „o țară de încredere”

Ilie Bolojan a evitat să ofere recomandări directe viitorului Guvern, precizând că nu dorește să dea „sfaturi” celor care vor prelua responsabilitatea executivă.

Premierul interimar a subliniat însă importanța menținerii credibilității României în fața partenerilor externi și a investitorilor.

„Cei care sunt într-o poziție de atât de mare responsabilitate trebuie să se asigure că România rămâne o țară de încredere”, a transmis Bolojan.

Mesajul vine într-un moment în care Guvernul trebuie să continue ajustarea deficitului bugetar, într-un context economic complicat de inflație, costuri ridicate ale finanțării și evoluții internaționale care pun presiune asupra prețurilor la energie și carburanți.

Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului devine astfel una dintre principalele provocări pentru viitorul Executiv, iar abaterea de la obiectivele asumate ar putea însemna, potrivit lui Bolojan, necesitatea unor măsuri fiscale și bugetare mai dure în anii următori.

Lasati un comentariu