Preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a desemnat un alt judecător raportor în dosarul privind noua Lege a integrităţii, chiar în ziua în care CCR este aşteptată să se pronunţe asupra sesizărilor de neconstituţionalitate. Decizia vine pe fondul controverselor generate de întâlnirea acesteia cu premierul interimar Ilie Bolojan.

Schimbare importantă, luni, la Curtea Constituţională a României, înaintea pronunţării asupra contestaţiilor care vizează noua Lege a integrităţii. Potrivit unor surse din cadrul CCR, Simina Tănăsescu nu mai este judecătorul raportor în acest dosar, după ce, în calitate de preşedinte al Curţii, a desemnat un alt judecător pentru această responsabilitate.

Noul raportor urmează să depună luni concluzii suplimentare în cauza aflată pe rolul Curţii.

Decizia apare într-un moment sensibil pentru CCR, după ce o întâlnire dintre Simina Tănăsescu şi Ilie Bolojan a provocat reacţii din partea mai multor instituţii din sistemul judiciar.

Întâlnirea care a declanşat controverse

Preşedinta CCR şi premierul interimar Ilie Bolojan s-au întâlnit într-un birou din Senat, iar întrevederea nu fusese anunţată oficial în prealabil. Contextul a devenit cu atât mai delicat cu cât Curtea urma să analizeze inclusiv sesizările privind Legea integrităţii, contestată atât de preşedintele Nicuşor Dan, cât şi de un grup de senatori USR şi PNL.

Simina Tănăsescu a respins categoric orice speculaţie potrivit căreia cauzele aflate pe rolul Curţii ar fi fost discutate în afara cadrului legal.

La rândul său, Ilie Bolojan a minimalizat controversa. Aflat la Oradea, premierul a declarat că, în opinia sa, în acest caz „se încearcă să se facă din ţânţar armăsar”.

Reacţii fără precedent în sistemul judiciar

Întâlnirea a generat însă reacţii ferme în magistratură.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut clarificarea „imediată şi completă” a circumstanţelor în care a avut loc întrevederea şi a apreciat că situaţia are o „gravitate instituţională aparte”.

Şi preşedinţii curţilor de apel, ai tribunalelor şi judecătoriilor, precum şi Consiliul Superior al Magistraturii, au solicitat explicaţii publice, invocând necesitatea protejării independenţei, imparţialităţii şi credibilităţii actului de justiţie.

În centrul criticilor s-a aflat în special aparenţa de imparţialitate, în condiţiile în care CCR este arbitrul constituţional al unor conflicte între instituţiile statului.

Ce decide CCR în cazul Legii ANI

Judecătorii constituţionali trebuie să se pronunţe asupra sesizărilor care vizează noua Lege a integrităţii.

Una dintre principalele dispute priveşte prevederea referitoare la declaraţiile de avere şi interese ale partenerilor de viaţă ai demnitarilor, prin extinderea obligaţiei către persoanele care au „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”.

O altă prevedere contestată se referă la aleşii locali pentru care există decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese şi care ar putea pierde mandatul în baza noilor dispoziţii.

Miza este importantă şi din perspectiva PNRR, legea reprezentând un jalon pentru România şi fiind legată de accesarea unor fonduri europene.

Schimbarea raportorului vine, astfel, într-un moment în care orice decizie privind dosarul ANI este urmărită cu atenţie, iar controversa din jurul întâlnirii dintre preşedinta CCR şi premier a amplificat presiunea publică asupra Curţii.**