România a reușit să devină parte integrală a Spațiului Schengen, inclusiv pe rutele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, marcând astfel o victorie semnificativă pentru libera circulație a cetățenilor săi în Uniunea Europeană. Decizia Consiliului JAI din 12 decembrie 2024 a eliminat controalele la frontierele interne terestre pentru România și Bulgaria, după ce țara noastră fusese deja acceptată în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă în martie 2024.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a fost o figură cheie în acest proces, reușind să schimbe abordarea și să convingă oficialii austrieci să sprijine aderarea României la Schengen. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Predoiu a detaliat cum a construit o relație de încredere cu omologul său austriac, Gerhard Karner, printr-un dialog orientat către soluții economice și cooperare regională.
Am deschis linii de discuție privind interesele economice comune și am arătat că este important să rezolvăm acest dosar pentru ambele părți,” a explicat ministrul.
Abordarea non-confruntațională a fost surprinzătoare pentru partea austriacă, dar a dus la progrese semnificative, inclusiv la extinderea negocierilor pentru includerea frontierelor maritime în pachetul de aderare.
Deja discutam ideea de air-Schengen, doar pentru frontiera aeriană, a fost un moment tensionat de discuţie între delegaţia austriacă şi delegaţia bulgară şi domnul Karner a spus, la un moment dat, că pe linia asta discuţia nu poate continua şi că ar fi bine să închidem şedinţa şi şă ne vedem de treabă şi cu asta basta. Şi atunci am intervenit şi, mă rog, am reuşit cumva să aplanăm lucrurile şi să ne reluăm discuţiile şi în final am ajuns la un rezultat. Şi apoi, imediat după, l-am abordat separat pe domnul Karner şi i-am propus să includem şi frontiera maritimă în pachet, pentru că nu i-a afectat cu absolut nimic, dar psihologic era important să intrăm cu două odată, şi nu doar cu una, să rămânem cu două în afară”, a mai explicat Predoiu la antena 3 CNN.
Un episod tensionat a avut loc în Slovenia, în cadrul unui forum regional al miniștrilor de Interne, unde delegațiile din Austria și Bulgaria au avut un schimb dur de replici. Predoiu a intervenit pentru a calma situația, propunând o abordare care să includă atât frontiera aeriană, cât și cea maritimă. Această flexibilitate a contribuit la obținerea unui acord în septembrie 2024.
M-am dus imediat la Viena, am discutat cu domnul Karner în mai multe runde peste vară şi am explicat că pentru noi este de neacceptat 2025. I-am adus toate argumentele necesare, am explicat cât de important e pentru români să închidem în acest an (n. red. 2024) dosarul şi în final am avut un acord de principiu chiar în septembrie.
Am rămas prieteni. Suntem prieteni. (…) Are tot timpul să vină, de acum înainte, mi-a promis că vine, m-a invitat şi el acolo (…) O să-l invit şi cu maşina să vadă frontiera cum e. Chiar şi dânsul a spus la Consiliul JAI, acum să ne întâlnim şi noi o dată să stăm fără să mai negociem ceva şi să ciocnim un pahar liniştiţi”, a încheiat Cătălin Predoiu.
România în Schengen: ce înseamnă pentru cetățeni
Intrarea în Spațiul Schengen elimină controalele la frontierele interne terestre, reducând timpii de așteptare la granițe și facilitând libera circulație a cetățenilor români în statele membre. Totuși, pentru cel puțin șase luni, polițiștii de frontieră pot efectua controale aleatorii, astfel încât călătorii trebuie să aibă asupra lor documentele de identitate.
Decizia a fost primită cu entuziasm atât de autorități, cât și de mediul economic, care se așteaptă la creșteri în comerț și turism. Totuși, Germania, o membră importantă a Spațiului Schengen, a anunțat că va menține controale la frontieră până cel târziu în 2027, din cauza problemelor legate de imigrație și situația politică internă.
