Titlul articolului este inspirat din cartea ”Cei mai WEIRD oameni din lume – cum a dobândit Occidentul o psihologie distinctă și o prosperitate ieșită din comun” scrisă de Președintele Departamentului de biologie evoluționistă umană de la Harvard, Joseph Henrich, și apărută la ”Litera” (București, 2021).
Dar, pentru început, să vedem ce înseamnă cuvântul WEIRD? În limba engleză ”weird” înseamnă ”ciudat”, ”bizar”, ”straniu”. În contextul acestei cărți ”W.E.I.R.D” reprezintă un acronim provenit de la următoarele cuvinte : Western, Educated, Industrialized, Rich, Democratic.
Prin acronimul WEIRD autorul a etichetat populația occidentală, deoarece aceasta este educată, industrializată, bogată și democrată. Autorul se întreabă, pe bună dreptate, ”Și de ce sunt popoarele WEIRD atât de neobișnuite?” Pentru a găsi un răspuns la această întrebare Henrich face o călătorie în istoria acestor popoare pentru a identifica ce a diferențiat, în primul rând, din punct de vedere psihologic, aceste națiuni de celelalte. Pentru realizarea acestui studiu autorul a ambreiat cercetări din domeniul antropologiei, psihologiei, economiei și biologiei evoluționiste. Un rol aparte acordă Bisericii Catolice, evidențiind importanța acesteia în schimbările care au avut loc în civilizația occidentală.
În prima parte a cărții, intitulată ”Evoluția societăților și a psihologiilor” autorul face un portret sumar al omului WEIRD. ”Cine ești tu? Poate ești WEIRD, produsul unei societăți occidentale [Western], educate [Educated], industrializate [Industrialized], bogate [Rich] si democratice [Democratic]. Dacă așa stau lucrurile, atunci, cu siguranță, din punct de vedere psihologic, ești atipic. Spre deosebire de o mare parte a lumii contemporane, dar și a oamenilor care au trait vreodată, noi, oamenii din categoria WEIRD, suntem extrem de individualiști, preocupați excesiv de propria persoană, dorim să deținem controlul, suntem nonconformiști și analitici. Ne concentrăm asupra noastră, asupra calităților, realizărilor și aspirațiilor noastre în detrimentul relațiilor și rolurilor sociale”. Continuând caracterizarea omului WEIRD, Henrich afirmă că obiectivul acestuia este de a fi ”el însuși” în orice context, excluzând orice formă de ipocrizie.
Oare câte dintre aceste trăsături ale omului WEIRD coincid cu trăsăturile noastre, ale românilor? Unde trebuie să șurubărim pentru a deveni WEIRD?
Să trecem în revistă câteva dintre trăsăturile poporului român în viziunea filozofului Constantin Rădulescu Motru: ”se apucă românul cu greu de ceva, dar de lăsat se lasă ușor”, ”om de caracter este acela care a urmat întotdeauna clopotul turmei. Nu este vorba cum sună clopotul, ci dacă sună. A sunat, ai fost prezent și ești român, atunci ești om de caracter”, ”românii sunt eroi, dar cu deosebire numai când sunt în grup”, vorba după care se ghidează românul ca individ este ”Capul plecat, sabia nu-l taie!”, ”imităm ca oile faptele din jurul nostru și nu arătăm o energie decât dacă suntem în grup”.
Facând o paralelă între trăsăturile comunităților WEIRD și trăsăturile poporului român, vom constata multe incompatibilități care ne situează departe de cei definiți prin: occidentalism, educație, industrializare, bogăție și democrație. Dacă în psihologia WEIRD se pune accent pe individualism ca formă ”basic” de manifestare, la noi avem ascunderea în grup ca formă de acțiune. Nonconformismul este trăsătura dominantă a omului WEIRD, iar la noi conformismul excesiv este la el acasă, anihilând orice formă de ”out of the box”.
Unde este cel mai la îndemână să umblăm pentru a ne apropia de psihologia WEIRD? Educația este, probabil, cel mai important factor care ne poate apropia de ei. Deci să citim cât mai mult pentru a instala noi soft-uri în creierele noastre.
Și, până la urmă, de ce este așa de important să fim WEIRD? Răspunsul este foarte simplu! Pentru că WEIRD este sinonim cu civilizația și cu prosperitatea!
