România își pregătește una dintre cele mai ambițioase etape de modernizare a Armatei. CSAT a aprobat noul Plan de Înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036, iar lista priorităților include avioane F-35, tancuri, HIMARS, sisteme PATRIOT, drone de atac, arme antiaeriene, nave de patrulare, radare, sateliți și tehnologii pentru războiul electronic.

Miza financiară este uriașă: România are alocate 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, din care aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt destinate Ministerului Apărării Naționale.

Noul plan vine într-un moment în care securitatea României este influențată direct de războiul din Ucraina și de noile amenințări reprezentate de drone, rachete, atacuri cibernetice și războiul electronic.

Ce arme și sisteme vrea România

Planul pentru următorul deceniu este împărțit în șase mari direcții: forță de lovire, protecție, comandă și control, informații și supraveghere, transport strategic și logistică.

În zona forțelor de luptă sunt incluse transportoare blindate Piranha 5, vehicule tactice JLTV, mașini de luptă ale infanteriei pe șenile, vehicule amfibii AAV-7, tancuri principale de luptă, obuziere de 155 mm și sisteme HIMARS.

Forțele Aeriene rămân o prioritate majoră, cu F-16 și F-35 în centrul procesului de modernizare.

Și dronele ocupă un loc tot mai important. România are în vedere sisteme UAS capabile să execute lovituri, dar și muniții de tip loitering, cunoscute în limbajul uzual drept „drone kamikaze”.

Pe mare, planurile includ modernizarea fregatelor și a navelor purtătoare de rachete, nave de patrulare maritimă, sisteme mobile de lansare a rachetelor antinavă și rachete Naval Strike Missile.

Scutul antiaerian, întărit

O altă componentă esențială este apărarea împotriva amenințărilor aeriene.

România vrea să dezvolte o arhitectură care să includă sisteme PATRIOT, sisteme cu rază scurtă și foarte scurtă, MANPADS și sisteme cu rază medie.

În același timp, sunt prevăzute tehnologii specializate în combaterea dronelor și sisteme C-RAM, capabile să intercepteze anumite rachete, proiectile de artilerie și lovituri de aruncător.

Printre proiectele planificate prin SAFE se află SkyRanger și SkyNex, două sisteme destinate în special apărării împotriva amenințărilor aeriene la distanțe mici, inclusiv a dronelor.

România își pregătește și muniție de 35 mm pentru sistemele Oerlikon și Skyranger, inclusiv muniție AHEAD, destinată creșterii eficienței împotriva țintelor mici și rapide.

Drone, radare și sateliți

Experiența războiului din Ucraina a arătat că supravegherea permanentă a spațiului aerian și identificarea rapidă a amenințărilor pot fi decisive.

De aceea, noul plan pune accent pe senzori ISR, drone de diferite clase, radare terestre, sisteme pasive de detecție și sateliți pentru informații, supraveghere și recunoaștere.

Este avut în vedere și un satelit militar propriu de comunicații, care ar urma să contribuie la securizarea comunicațiilor forțelor armate.

O altă direcție este dezvoltarea războiului electronic, inclusiv sisteme capabile să intercepteze și să bruieze comunicațiile și radarele adversarului.

22 de proiecte prin SAFE

O parte importantă a noilor investiții este legată de programul european SAFE.

România are planificate 22 de proiecte, dintre care 14 sunt deja semnate, iar alte opt, dezvoltate împreună cu alte state, urmează să fie semnate în 2026.

Lista este extrem de diversă și cuprinde MANPADS, mini-drone, vehicule militare, armament individual, mașini de luptă ale infanteriei, sisteme de simulare pentru antrenament, SkyRanger, SkyNex, sisteme de rachete sol-aer cu rază medie, radare, nave de patrulare, rachete NSM și sisteme de apărare antiaeriană cu tunuri de 35 mm.

Sunt incluse, de asemenea, vedete rapide pentru scafandri, muniții loitering, elicoptere multi-misiune, sisteme informatice C4ISR, centre de operațiuni de securitate și centre de date mobile.

Un proiect separat vizează dezvoltarea unor sisteme de drone produse în colaborare și destinate Ucrainei.

De ce s-a schimbat strategia României

Potrivit Ministerului Apărării, războiul din Ucraina a demonstrat că armatele moderne au nevoie nu doar de echipamente sofisticate, ci și de capacitatea de a le folosi imediat și de a le susține pe termen lung.

Producția internă de muniție, mentenanța tehnicii și capacitatea industriei naționale de a crește rapid producția în situații de criză devin, astfel, elemente ale securității naționale.

În același timp, incidentele în care drone și resturi de rachete au ajuns pe teritoriul României au determinat accelerarea unor programe privind detectarea și contracararea amenințărilor aeriene.

Banii pentru apărare cresc

Planurile de modernizare sunt strâns legate de angajamentul NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035.

Din această sumă, 3,5% ar urma să fie direcționați către apărarea propriu-zisă, inclusiv achiziții, personal și operarea forțelor, iar 1,5% către domenii conexe, precum infrastructura cu dublă utilizare, securitatea cibernetică și reziliența.

Pentru ca fondurile SAFE să poată fi folosite la capacitate maximă, MApN estimează că România va trebui să asigure și o creștere graduală a alocațiilor bugetare pentru apărare în perioada 2027-2030.

Ce mai pregătește Armata

Lista nu se oprește la proiectele deja stabilite.

Ministerul Apărării are în vedere sisteme autonome subacvatice și de suprafață pentru Forțele Navale, soluții pentru protecția porturilor, noi vedete rapide, radare pasive și sisteme pasive de senzori pentru supravegherea spațiului aerian.

Sunt analizate și noi echipamente de geniu, precum și sisteme de război electronic pentru interceptarea și perturbarea comunicațiilor și radarelor adversarului.

Un plan care va fi modificat în fiecare an

PIAR nu este o listă definitivă de contracte. Este documentul strategic prin care România își stabilește direcția de înzestrare pentru următorii zece ani.

Planul va fi actualizat anual, în funcție de evoluția situației de securitate, prioritățile NATO, lecțiile războaielor moderne, programele deja contractate și banii disponibili.

Direcția este însă clară: România își construiește o armată mai bine protejată împotriva atacurilor aeriene, mai dependentă de senzori și informații în timp real, mai bine conectată digital și cu un rol tot mai important pentru drone, sateliți, sisteme autonome și războiul electronic.