Admiterea la liceu nu va include, pentru elevii care au început clasa a VIII-a în anul școlar 2026-2027, un concurs suplimentar organizat de licee, iar Evaluarea Națională se va desfășura în aceeași formă ca anul trecut. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a transmis acest mesaj familiilor într-un moment în care modificarea regulilor de admitere a generat dezbateri politice și a ridicat semne de întrebare pentru elevii aflați în ultimul an de gimnaziu.

Într-un interviu acordat Mediafax înaintea începerii anului școlar, ministrul a abordat și alte teme cu impact direct asupra sistemului: reforma programelor școlare, manualele pentru clasa a IX-a, nemulțumirile profesorilor, plata cu ora și bursele sociale.

Pentru elevii de clasa a VIII-a, regula este clară

Una dintre cele mai importante incertitudini ale începutului de an școlar privește admiterea la liceu. Legea a introdus posibilitatea ca liceele să organizeze propriul concurs de admitere, ceea ce ar fi putut conduce la existența unor trasee suplimentare de selecție pentru elevii care termină gimnaziul.

Mihai Dimian susține însă că elevii care sunt acum în clasa a VIII-a nu vor susține un asemenea examen.

„Este foarte important ca atât părinții, cât și elevii care vor intra în clasa a VIII-a să știe că nu se va organiza un astfel de concurs de admitere. Evaluarea Națională va avea forma din anul precedent”, a declarat ministrul.

Dimian a arătat că, din punctul său de vedere, probabilitatea este foarte mare ca această generație să nu fie afectată de introducerea concursului, deși a evitat să folosească o certitudine absolută, în condițiile în care în Parlament continuau discuțiile privind modificarea legislației.

Miza politică este dacă prevederea va fi eliminată sau amânată

Discuția nu vizează doar calendarul pentru generația actuală de clasa a VIII-a, ci și modul în care va fi construit sistemul de admitere în anii următori.

Potrivit ministrului, în discuțiile purtate cu reprezentanții partidelor politice au existat două variante principale: prorogarea, adică amânarea aplicării prevederii, sau abrogarea acesteia.

Dimian a explicat că problema nu este, în sine, ideea unei forme de selecție suplimentare. În anumite domenii, cum este învățământul dual, implicarea liceelor și a operatorilor economici în selecția elevilor poate avea o logică. Problema apare atunci când posibilitatea de organizare a unui concurs este formulată atât de larg încât ar putea deveni o practică generalizată.

Ministrul consideră că un asemenea sistem ar putea transforma admiterea la liceu într-un mecanism cu două niveluri: Evaluarea Națională și, suplimentar, examene organizate de licee.

În opinia sa, o eventuală reformă ar trebui să urmărească o legătură mai bună între aptitudinile elevului, rezultatele obținute și profilul liceal ales. În acest context, el a vorbit despre forme de evaluare mai diversificate și despre o consiliere mai eficientă a elevilor, fără a susține organizarea unui concurs generalizat la nivelul tuturor liceelor.

Manualele de clasa a IX-a, în centrul unei perioade de tranziție

O altă problemă care îi privește direct pe elevii care au început liceul este disponibilitatea manualelor după schimbarea planurilor-cadru și a programelor școlare.

Ministrul a precizat că nu este vorba despre o problemă generală a manualelor pentru gimnaziu, ci despre noile manuale pentru clasa a IX-a, necesare ca urmare a reformei curriculare.

Potrivit datelor prezentate de Mihai Dimian, aproximativ 80% dintre noile programe școlare au fost aprobate în cursul anului trecut, iar alte programe pentru clasa a IX-a au fost aprobate la începutul acestui an. În total, ministrul vorbește despre aproximativ 700 de programe aprobate, descriind procesul drept „cea mai mare reformă de programe școlare din toată istoria României”.

Calendarul explică de ce manualele nu sunt disponibile integral de la început

Întârzierea manualelor tipărite trebuie privită în raport cu etapele administrative ale reformei, susține ministrul.

Bugetul de stat a fost aprobat la 27 martie, iar în ziua următoare Ministerul Educației a transmis documentația către Agenția Națională pentru Achiziții Publice. Evaluarea ofertelor s-a încheiat la 15 august, iar în cazul anumitor discipline au fost analizate chiar și 11 manuale.

Conform calendarului prezentat de ministru, rezultatele finale urmau să fie anunțate în jurul datei de 15 septembrie. În lipsa unor contestații care să prelungească procedura, contractele pot fi semnate, iar manualele ar urma să ajungă mai întâi în format digital.

Pentru tipărirea lor sunt necesare ulterior alte aproximativ două până la patru săptămâni.

Pentru perioada de tranziție, Ministerul Educației a pregătit repere metodologice menite să îi ajute pe profesori să lucreze după noile programe până la disponibilitatea completă a manualelor.

Profesorii sunt nemulțumiți, iar ministrul admite că există motive reale

În ceea ce privește relația cu profesorii, Mihai Dimian recunoaște existența unei nemulțumiri pe care o consideră justificată.

Ministrul a indicat mai mulți factori: creșterea normelor didactice, reducerea tarifelor pentru plata cu ora și o deteriorare a percepției sociale asupra profesiei.

Dimian a atras atenția că problema nu poate fi pusă exclusiv în responsabilitatea administrației publice. El a menționat inclusiv situații în care profesorii se confruntă cu lipsă de respect din partea unor părinți sau elevi, precizând însă că nu este vorba despre o situație care poate fi generalizată.

Pe de altă parte, ministrul respinge caracterizarea perioadei actuale drept „cel mai dezamăgitor an” pentru profesori, considerând că această concluzie este prea categorică.

Educația, între presiunea bugetară și efectele pe termen lung

Dimian susține că Ministerul Educației a redus cu 16% cheltuielile de personal în prima jumătate a anului. El precizează însă că reducerea se referă la aparatul ministerului și nu la personalul din școli.

Ministrul insistă că economiile din educație trebuie analizate și prin prisma efectelor pe termen lung. O reducere de cheltuieli poate produce rezultate bugetare imediate, dar consecințele asupra calității educației pot deveni vizibile abia după un deceniu sau chiar mai mult.

Argumentul invocat de Dimian este că nivelul de educație influențează ulterior șansele tinerilor de a obține un loc de muncă, de a se integra profesional sau de a dezvolta o afacere.

Bursele sociale: ministrul susține că pragul de venit va crește

Un alt subiect sensibil este reprezentat de bursele sociale.

Mihai Dimian respinge ideea că Ministerul Educației ar fi urmărit reducerea sprijinului acordat elevilor vulnerabili pentru a face economii. Potrivit explicațiilor sale, propunerea ministerului nu urmărește reducerea cuantumului bursei și nici restrângerea perioadei de acordare în forma prezentată de critici.

În schimb, pragul de venit pentru acordarea bursei ar urma să crească cu 7%. Ministrul susține că această modificare ar permite unui număr mai mare de elevi să se încadreze în criteriile de acordare.

Discuția este însă mai largă decât valoarea nominală a bursei. Dimian consideră că trebuie analizat și modul în care banii sunt distribuiți pe parcursul anului.

Ca exemplu, el a indicat o sumă anuală de 3.600 de lei, care poate fi împărțită în 12 tranșe de 300 de lei sau într-un număr mai mic de tranșe, dar cu o valoare lunară mai mare în perioada în care elevii participă efectiv la cursuri.

Raționamentul ministrului este că bursa socială ar trebui să aibă nu doar un rol de sprijin financiar, ci și unul educațional: reducerea abandonului și stimularea participării la cursuri.

Prima zi de școală, în mai multe tipuri de comunități din Prahova

Mihai Dimian a ales să înceapă anul școlar în județul Prahova, nu în București sau Suceava. Programul său din 7 septembrie a inclus participarea la deschiderea anului școlar la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești.

Alegerea județului a fost explicată prin dorința de a vedea într-un timp scurt realități diferite ale sistemului de educație: mediul rural, incluziunea, învățământul tehnologic și dual, dar și instituțiile dedicate elevilor cu rezultate foarte bune.

Ministrul consideră că una dintre provocările majore este creșterea atractivității liceelor tehnologice și schimbarea percepției familiilor asupra acestui traseu educațional.

În ansamblu, începutul anului școlar 2026-2027 vine astfel cu două direcții distincte. Pe termen imediat, Ministerul Educației încearcă să ofere stabilitate elevilor care susțin Evaluarea Națională și să gestioneze tranziția către noile programe de liceu. Pe termen mai lung, autoritățile trebuie să clarifice definitiv mecanismul de admitere, să rezolve problema atractivității profesiei didactice și să demonstreze că reforma curriculară produce schimbări reale în clasă, nu doar noi documente și proceduri administrative.