Lucian Pahonțu se află de peste două decenii la conducerea Serviciului de Protecție și Pază, iar în prezent cumulează pensia militară cu veniturile obținute de la SPP. Potrivit informațiilor publicate de Snoop, pensia sa este de aproape 7.000 de euro pe lună, în timp ce venitul lunar încasat în continuare de la SPP este de aproximativ 2.000 de euro. În total, veniturile ajung la circa 9.000 de euro lunar, potrivit datelor furnizate de snoop.ro.

Situația financiară a șefului SPP vine în contextul în care Pahonțu a fost trecut în rezervă în noiembrie 2024, la împlinirea vârstei de 60 de ani, dar a rămas la conducerea instituției. Decretul privind trecerea sa în rezervă a fost semnat de Klaus Iohannis la 1 noiembrie 2024, iar măsura a intrat în vigoare începând cu 2 noiembrie. Potrivit SPP, Pahonțu a ieșit din activitatea militară, nu și din funcția de director al serviciului, mai scrie sursa citată. 

Pensia, mai mare decât venitul din perioada în care era general activ

Ultima declarație de avere publicată de SPP înainte de trecerea în rezervă, aferentă anului 2023, arată că Lucian Pahonțu a încasat 353.510 lei anual din funcția de director al SPP, la care s-au adăugat 22.312 lei reprezentând indemnizație de delegare.

Calculat lunar, venitul său de atunci era de aproape 30.000 de lei. Potrivit informațiilor obținute de Snoop, pensia militară pe care o primește în prezent depășește 36.000 de lei pe lună, adică aproape 7.000 de euro.

După pensionare, venitul primit de la SPP s-ar situa la aproximativ 2.000 de euro lunar. Astfel, cumulul pensiei cu venitul de la instituție duce totalul la aproximativ 9.000 de euro pe lună.

Publicarea informațiilor despre pensie este însă limitată de schimbarea regulilor privind declarațiile de avere. După decizia Curții Constituționale din mai 2025 referitoare la publicarea declarațiilor de avere, pensia lui Pahonțu nu mai apare în mod public în forma detaliată în care putea fi consultată anterior. Snoop notează că acesta ar fi avut posibilitatea să publice integral declarația în iunie 2025, însă nu a făcut-o.

De la numirea de către Traian Băsescu, Pahonțu a rămas la conducerea SPP

Lucian Pahonțu, în vârstă de 61 de ani, conduce SPP din 7 decembrie 2005, când a fost numit în funcție de președintele de atunci, Traian Băsescu.

De-a lungul anilor, a rămas în funcție în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis, iar ulterior a fost menținut și de Nicușor Dan.

Trecerea în rezervă nu a însemnat, așadar, plecarea sa de la conducerea serviciului. Din punct de vedere juridic și administrativ, el a ieșit din statutul de militar activ, însă a continuat să ocupe funcția de director al SPP.

La începutul mandatului său, Nicușor Dan anunțase că intenționează să evalueze conducătorii serviciilor de informații și structurilor de securitate. În cazul SPP, însă, Pahonțu a rămas în funcție.

Controversa privind trecutul său militar și verificările CNSAS

Poziția lui Lucian Pahonțu a devenit recent subiectul unor investigații jurnalistice care pun sub semnul întrebării modul în care a fost documentat trecutul său profesional.

O investigație Recorder susține, pe baza unor documente și mărturii, că Pahonțu a activat în Trupele de Securitate în perioada regimului comunist și că s-a aflat în dispozitivul forțelor prezente la București în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Investigația susține, de asemenea, că acesta ar fi fost implicat în evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Aceste informații trebuie însă privite în contextul reacției lui Pahonțu, care respinge acuzațiile.

Într-un comunicat transmis prin SPP, generalul afirmă că respinge „cu fermitate” acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea violentă a protestelor din 1989 și 1990. El susține că, în timpul Revoluției, nici el, nici militarii aflați în subordinea sa nu au avut muniție și afirmă că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate drept „poliție politică”.

Pahonțu susține, de asemenea, că activitatea sa a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate și invocă inclusiv posibilitatea unei clarificări prin procedurile CNSAS.

De ce nu există încă o decizie CNSAS

Unul dintre punctele centrale ale controversei îl reprezintă faptul că Lucian Pahonțu nu are, în prezent, o decizie CNSAS privind calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități.

Potrivit Snoop, Pahonțu nu a depus declarația pe propria răspundere prevăzută de lege prin care să precizeze dacă a avut sau nu o asemenea calitate. Verificarea CNSAS a început în 2008, la solicitarea unei persoane fizice, însă procedura nu a fost finalizată nici după 18 ani.

CNSAS a explicat că verificările presupun solicitarea și analizarea unor documente aflate în arhivele mai multor instituții, iar procedurile sunt complexe și de durată. Recorder a relatat, la rândul său, că documentele relevante privind activitatea unor structuri din perioada respectivă se află în arhive care sunt în continuare clasificate.

Prin urmare, absența unei decizii CNSAS nu echivalează cu o decizie de necolaborare și nici nu stabilește, prin ea însăși, existența unei colaborări. În acest moment, problema rămâne una care trebuie clarificată prin procedura instituțională.

Pahonțu respinge acuzațiile privind Revoluția și mineriada

În reacția sa publică, șeful SPP susține că faptele de care este acuzat ar fi trebuit să fie descoperite și sancționate dacă s-ar fi confirmat în urma verificărilor efectuate de instituțiile statului.

Recorder a prezentat însă documente și mărturii care, potrivit publicației, îl plasează pe Pahonțu în zona evenimentelor din decembrie 1989 și în centrul Bucureștiului în timpul mineriadei din iunie 1990. Publicația susține că mai multe mărturii ale unor foști colegi contrazic versiunea prezentată de general.

În același timp, Pahonțu nu a răspuns întrebărilor transmise de Snoop înaintea publicării investigației referitoare la declarația obligatorie privind relația sa cu fosta Securitate, potrivit publicației.

Cumulul pensiei cu veniturile de la stat, o problemă încă nerezolvată

Veniturile lui Pahonțu se înscriu într-o dezbatere mai largă privind cumulul pensiilor speciale sau militare cu veniturile obținute din sectorul public.

În toamna anului 2025, Guvernul a încercat să introducă o limitare a cumulului pensiei cu salariul pentru anumite categorii de pensionari. În forma inițială a proiectului, pensionarii speciali care continuau să lucreze la stat ar fi pierdut o parte semnificativă din pensie. Proiectul nu a fost însă adoptat atunci de Guvern și se află în Parlament.

Cazul Pahonțu readuce în atenție această problemă dintr-o perspectivă concretă: după trecerea în rezervă, el continuă să conducă SPP și primește simultan pensie militară și venituri de la instituție. Potrivit informațiilor publicate de Snoop, suma cumulată ajunge la aproximativ 9.000 de euro lunar.

O funcție care traversează trei mandate prezidențiale

Povestea lui Lucian Pahonțu este, în esență, și povestea longevității unei persoane aflate în vârful sistemului de securitate al României.

Numit la conducerea SPP în 2005, Pahonțu a rămas în funcție peste două decenii, a trecut în rezervă la 60 de ani și a continuat să conducă instituția. În paralel cu această longevitate administrativă, trecutul său profesional a devenit obiectul unor investigații jurnalistice și al unor controverse care nu au primit încă o concluzie instituțională definitivă.

În acest moment, două elemente sunt certe: Lucian Pahonțu conduce în continuare SPP, iar potrivit informațiilor publicate de Snoop, veniturile sale lunare din pensie și de la instituție se ridică la aproximativ 9.000 de euro. În privința acuzațiilor referitoare la activitatea sa din perioada comunistă și la evenimentele din 1989 și 1990, acestea sunt contestate de Pahonțu și rămân în centrul unor demersuri jurnalistice și al unei proceduri CNSAS care, potrivit informațiilor disponibile, nu a fost finalizată.