Parlamentul își reia activitatea marți, odată cu începerea celei de-a doua sesiuni ordinare din acest an. În timp ce formațiunile politice și-au stabilit deja proiectele pe care vor să le promoveze în lunile următoare, principala provocare rămâne una politică: identificarea unei majorități care să susțină un nou Guvern.

Cele două Camere au fost convocate pentru prima zi a sesiunii de toamnă, când urmează să fie stabilite și noile conduceri ale Birourilor Permanente.

Pe perioada verii, Parlamentul a lucrat în sesiuni extraordinare, în special pentru adoptarea proiectelor necesare îndeplinirii jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Negocieri pentru formarea unei majorități

Noua sesiune începe într-un context politic tensionat. Partidele nu au ajuns încă la un consens privind formula unei majorități parlamentare care să permită instalarea unui nou Executiv.

PSD și-a exprimat disponibilitatea de a prelua conducerea Guvernului. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat că este pregătit să își asume funcția de premier, însă a subliniat că desemnarea prim-ministrului îi aparține președintelui.

Grindeanu a spus că își dorește ca România să aibă un guvern până la 15 septembrie, dar a recunoscut că PSD nu poate garanta singur majoritatea necesară în Parlament.

Liberalii își mențin, deocamdată, propunerea ca Siegfried Mureșan să fie desemnat pentru funcția de premier. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a precizat că această decizie rămâne în vigoare în lipsa unei noi hotărâri a conducerii partidului.

Și USR își păstrează poziția anunțată anterior, reprezentanții formațiunii afirmând că nu vor susține un guvern condus de PSD sau un Executiv în care PSD ar fi reprezentat prin persoane considerate apropiate formațiunii.

Ce vrea USR să schimbe în noua sesiune

USR și-a prezentat prioritățile legislative pentru următoarea perioadă. Printre acestea se află reorganizarea administrativ-teritorială, reforma serviciilor de informații, modificarea legislației electorale și schimbarea Legii ANI.

Formațiunea dorește și modificarea legislației privind Agenția Națională de Integritate, invocând necesitatea alinierii la normele europene și principiul neretroactivității sancțiunilor.

USR susține că menținerea actualelor prevederi ar putea duce la pierderea unor fonduri europene și acuză PSD că urmărește o miză politică în acest caz.

AUR vrea reducerea numărului de parlamentari

Și AUR și-a stabilit lista de priorități pentru sesiunea parlamentară care începe marți. Formațiunea pune accent pe măsuri economice și fiscale, reforma administrației, educație, transparență și securitate energetică.

AUR propune, printre altele, majorarea plafonului pentru plățile în numerar efectuate de firme până la 50.000 de lei și reducerea treptată a unor taxe. Formațiunea susține revenirea TVA la 19%, a cotei reduse la 9% și a impozitului pe dividende la 8%.

O altă propunere este creșterea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro.

În ceea ce privește reforma politică, AUR pledează pentru un Parlament bicameral format din 300 de aleși, invocând referendumul din 2009, precum și pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Formațiunea propune și limitarea la două mandate a conducerilor unor instituții publice, argumentând că măsura ar contribui la reducerea rețelelor de influență din administrație.

AUR cere schimbări și în educație

În domeniul educației, formațiunea susține eliminarea prevederilor care permit organizarea unor examene distincte de admitere la liceu. AUR vrea menținerea unui sistem național și unitar, cu aceleași reguli pentru elevii care participă la admitere.

Partidul mai propune reducerea normei didactice și revenirea la un număr mai mic de elevi în clase, la nivelurile existente înainte de modificările legislative adoptate în 2025.

În următoarele săptămâni, negocierile dintre partide vor fi esențiale pentru stabilirea formulei politice care poate obține voturile necesare învestirii unui nou Executiv. Până atunci, Parlamentul își începe oficial sesiunea de toamnă, cu o agendă legislativă încărcată și cu formarea Guvernului drept principală miză politică.