Șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi fost implicat în reprimarea manifestațiilor din decembrie 1989 și în violențele din Piața Universității din iunie 1990. Generalul susține că nu a desfășurat activități care să poată fi considerate „poliție politică” și afirmă că verificările efectuate de instituțiile abilitate pot clarifica situația.

Pahonțu spune că evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990 reprezintă momente dureroase pentru societatea românească și consideră că persoanele care ocupă funcții publice trebuie să ofere explicații cu privire la trecutul lor.

„Afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament”, afirmă șeful SPP, care precizează că informațiile despre parcursul său profesional au fost publice de mai mulți ani.

Pahonțu: În 1989 eram comandantul unui pluton de transmisiuni

Lucian Pahonțu explică faptul că, în perioada 1987-1989, era ofițer în cadrul Trupelor de Securitate și avea funcția de comandant de pluton, specializarea sa fiind transmisiunile.

Potrivit propriilor declarații, în decembrie 1989 avea 25 de ani și era locotenent în cadrul unei subunități a UM 0305 din Ministerul de Interne. El susține că formațiunea din care făcea parte avea în principal atribuții de sprijin și logistică și că activitatea sa era legată de transmisiuni.

Șeful SPP face, totodată, o distincție între Trupele de Securitate și structurile fostei Securități care aveau atribuții informative și de cercetare penală.

Ce spune despre noaptea de 21 decembrie 1989

Pahonțu afirmă că, în seara de 21 decembrie, compania din care făcea parte a primit mai multe ordine succesive de deplasare. În jurul orei 20:00, militarii ar fi fost trimiși la Casa Scânteii, apoi, aproximativ o oră mai târziu, pe platoul din fața restaurantului Cina.

Ulterior, în jurul orei 22:00, compania ar fi intrat într-un dispozitiv de blocare pe strada 13 Decembrie, în prezent strada Ion Câmpineanu, la intersecția cu strada Academiei.

Pahonțu susține că militarii aflați sub comanda sa au rămas în acel dispozitiv până în jurul orei 02:00, fără să aibă asupra lor muniție. Potrivit versiunii prezentate de acesta, muniția era păstrată în lăzi sigilate, în camioanele unității.

El afirmă, de asemenea, că dispozitivul în care se afla era separat de zona în care se găseau alte forțe, inclusiv cordoane de Miliție și militari ai Ministerului Apărării Naționale.

„Nici eu și nici militarii aflați în subordinea mea nu ne-am modificat poziția și nu am avut vreun contact direct cu revoluționarii”, susține Pahonțu.

În dimineața zilei de 22 decembrie, potrivit relatării sale, militarii au revenit în dispozitivul din aceeași zonă. În jurul orei 10:00, aceștia ar fi primit ordin să permită accesul manifestanților în Piața Republicii, actuala Piață a Revoluției.

Pahonțu spune că momentul a fost unul de fraternizare între militari și manifestanți, după care unitatea s-a retras. La revenirea în cazarmă, muniția ar fi fost verificată, iar, potrivit acestuia, nu lipsea niciun cartuș.

„Nu am fost la baricada de la Intercontinental”

Lucian Pahonțu neagă categoric că el sau militarii aflați în subordinea sa ar fi participat la reprimarea manifestațiilor din zona Intercontinental.

El susține că, în cele două zile ale Revoluției, nu a ajuns la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și afirmă că nu a avut asupra sa muniție.

Șeful SPP invocă și o declarație pe care spune că a dat-o în martie 1990, considerând că aceasta consemnează situația în care s-a aflat în timpul evenimentelor.

În apărarea sa, Pahonțu îl citează pe generalul Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare și unul dintre procurorii care au instrumentat Dosarul Revoluției. Potrivit declarației invocate de Pahonțu, acesta ar fi precizat că nu există probe care să demonstreze participarea directă a generalului la acte de represiune.

 Pahonțu neagă și implicarea în violențele din 13-14 iunie 1990

Șeful SPP respinge și acuzațiile referitoare la evenimentele din Piața Universității din iunie 1990.

El susține că, în zilele de 13 și 14 iunie, se afla în cazarmă împreună cu militarii din subordinea sa și că aceștia nu au participat la operațiunile desfășurate în București.

Potrivit lui Pahonțu, unitatea ar fi primit ordin abia în 15 iunie să participe, cu 72 de militari, la misiuni de menținere a ordinii publice în Piața Universității. El afirmă că în acea zi nu mai aveau loc manifestații în zonă și că minerii se retrăseseră.

Generalul susține că documentele din arhivele Jandarmeriei Române pot confirma aceste informații, arătând că, potrivit regulamentelor militare, deplasările și misiunile erau consemnate oficial.

„Nu am desfășurat activități de poliție politică”

În ceea ce privește acuzațiile referitoare la o eventuală activitate de „poliție politică”, Lucian Pahonțu afirmă că nu a desfășurat niciodată acțiuni care să urmărească încălcarea sau restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale.

El spune că are încredere că verificările Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității vor putea lămuri acest aspect.

Pahonțu mai afirmă că activitatea sa profesională a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile competente, inclusiv înaintea numirii sale în fruntea SPP. În opinia sa, dacă ar fi existat dovezi privind implicarea în fapte grave, acestea ar fi trebuit să fie descoperite și sancționate.

„Îmi doresc ca acuzațiile ce mi se aduc și care îmi lezează demnitatea și cariera de militar să fie clarificate cât mai curând”, transmite șeful SPP.

 Acuzațiile apărute în spațiul public

Poziția lui Lucian Pahonțu vine după ce jurnaliștii de la Recorder au susținut, în urma unei investigații bazate pe documente și mărturii, că actualul șef al SPP ar fi făcut parte din trupele trimise la baricada de la Intercontinental în timpul Revoluției din 1989 și că ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990.

Președintele Nicușor Dan a respins, la rândul său, ideea că Pahonțu s-ar afla în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive în timpul Revoluției sau al mineriadelor. Șeful statului a apreciat că titlul investigației de presă nu ar fi susținut de conținutul acesteia.

Nicușor Dan a precizat, de asemenea, că Serviciul de Protecție și Pază, instituție condusă de Lucian Pahonțu, nu este un serviciu secret.