Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), se află în centrul unei controverse după apariția unor informații despre trecutul său în structurile de securitate ale regimului comunist și despre prezența sa în dispozitivul de la Intercontinental în timpul Revoluției din decembrie 1989. Investigațiile jurnalistice au readus în atenție rolul pe care Pahonțu l-ar fi avut în acele evenimente, dar și situația verificărilor privind o eventuală legătură cu fosta Securitate.
Potrivit unei investigații Recorder, Pahonțu a făcut parte din Trupele de Securitate înainte de 1989 și s-ar fi aflat, în calitate de comandant de pluton, în zona fostului hotel Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989, când manifestația anticomunistă a fost reprimată violent. Documentele consultate de jurnaliști arată că Pahonțu a recunoscut că s-a aflat în acea zonă, susținând însă că nu a avut contact cu manifestanții.
În același timp, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora CNSAS nu a emis până în prezent o decizie privind calitatea lui Pahonțu de lucrător sau colaborator al fostei Securități. Potrivit informațiilor publicate de CNSAS, verificările sunt încă în desfășurare.
Nicușor Dan: „Pahonțu nu e în această situație”
Pe fondul acestor dezvăluiri, președintele Nicușor Dan a fost întrebat dacă situația lui Lucian Pahonțu ar trebui analizată și dacă șeful SPP ar putea fi demis.
Șeful statului a declarat că orice persoană care a participat la acțiuni de reprimare a manifestațiilor nu ar trebui să ocupe o funcție importantă în stat, însă a susținut că Pahonțu nu se află într-o astfel de situație.
„Orice persoană care a participat la acțiuni de reprimare nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a afirmat Nicușor Dan la Chișinău.
Președintele a susținut, de asemenea, că actualul șef al SPP ar fi fost verificat în momentul în care a fost numit în funcție, în urmă cu aproximativ 21 de ani.
„Domnul Pahonțu, conform legii, când a fost numit de către CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la faptul dacă el a făcut sau nu poliție politică”, a declarat Nicușor Dan.
Vicepreședintele CNSAS îl contrazice pe președinte
Afirmația președintelui a fost contestată public de Mădălin Hodor, istoric și vicepreședinte al Colegiului CNSAS.
Hodor susține că legislația nu prevede o procedură prin care CSAT să solicite CNSAS verificarea unei persoane care urmează să fie numită sau care ocupă funcția de șef al unui serviciu.
„Nu există niciun fel de procedură legală prin care CSAT să ceară CNSAS verificarea unei persoane care urmează să fie numită sau este deja numită în funcția de șef al unui serviciu secret din România”, a transmis Hodor.
Potrivit acestuia, verificarea relației cu fosta Securitate în cazul persoanelor care ajung la conducerea serviciilor este prevăzută de lege, însă procedura se realizează din oficiu.
În cazul lui Pahonțu, Hodor afirmă că demararea verificării din oficiu a fost împiedicată de lipsa declarației pe proprie răspundere care trebuia depusă la intrarea în funcție, iar ulterior procesul ar fi fost afectat de alte blocaje.
Vicepreședintele CNSAS nu exclude însă posibilitatea ca, în urmă cu 21 de ani, să fi existat o solicitare informală. Într-un asemenea caz, susține el, ar trebui precizat public cine din CNSAS ar fi transmis către CSAT informații despre situația lui Pahonțu.
„Dacă domnul președinte se referă la o solicitare în cadru informal (…) atunci domnia sa este dator să informeze public cine anume din CNSAS a dat aceste asigurări către CSAT”, a mai transmis Hodor.
În acest moment, potrivit vicepreședintelui CNSAS, nu există un verdict oficial al instituției cu privire la calitatea lui Lucian Pahonțu în raport cu fosta Securitate.
Astfel, cazul șefului SPP rămâne în atenția publică, pe fondul dezvăluirilor despre activitatea sa înainte de 1989, al declarațiilor președintelui Nicușor Dan și al explicațiilor venite ulterior chiar din conducerea CNSAS.
