Regele Harald al V-lea al Norvegiei a murit vineri, 28 august, la vârsta de 89 de ani, a anunțat Palatul Regal de la Oslo. Suveranul, cel mai în vârstă monarh european aflat pe tron, a încetat din viață în liniște la Spitalul Universitar din Oslo – Rikshospitalet, la ora locală 6:35.

„Cu profundă tristețe anunțăm că Majestatea Sa, regele Harald, ne-a părăsit astăzi”, a transmis Palatul Regal.

Harald al V-lea se afla pe tron din 17 ianuarie 1991, când i-a succedat tatălui său, regele Olav al V-lea. A rămas rege până la sfârșitul vieții și a exclus în repetate rânduri posibilitatea unei abdicări, afirmând că jurământul depus în fața Parlamentului îl obligă să-și îndeplinească misiunea până la capăt.

Moartea sa pune capăt unei domnii de peste 35 de ani, în care Harald a devenit una dintre cele mai apreciate figuri publice din Norvegia și un simbol al stabilității țării.

Regele era internat de aproape două săptămâni

Harald fusese internat pe 17 august, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat în ultimele zile. Palatul Regal anunțase că suveranul era tratat pentru o infecție bacteriană în sânge.

Problemele medicale ale regelui se acumulaseră în ultimii ani. În 2024, Harald a fost internat în timpul unei vacanțe în Malaezia, după ce a dezvoltat o infecție. Atunci i-a fost implantat temporar un stimulator cardiac, iar după revenirea în Norvegia a primit un dispozitiv permanent.

În ciuda problemelor de sănătate și a vârstei înaintate, Harald a refuzat să abdice, spre deosebire de verișoara sa de gradul al doilea, Margrethe a II-a a Danemarcei, care a renunțat la tron în 2024.

Un rege care a modernizat monarhia norvegiană

Harald al V-lea a fost considerat un monarh reformator, care a încercat să apropie familia regală de societatea norvegiană. A susținut deschiderea instituției și a adoptat un stil public mai relaxat și mai apropiat de oameni.

A devenit o figură importantă în momentele dificile pentru țară. După atacurile teroriste din 2011, soldate cu 77 de morți, Harald a avut un rol important în transmiterea unui mesaj de unitate și solidaritate către populație.

Regele era cunoscut și pentru vizitele sale în zonele afectate de dezastre naturale. După inundații și furtuni, mergea frecvent să-i întâlnească pe oamenii care își pierduseră locuințele sau persoane apropiate.

Într-un discurs din 2016, Harald a vorbit despre diversitatea societății norvegiene și despre necesitatea toleranței, subliniind că oamenii pot avea origini, credințe și orientări sexuale diferite.

A rupt tradiția regală prin căsătoria cu Sonja

Harald s-a născut la 21 februarie 1937 și a fost primul moștenitor al tronului norvegian născut în Norvegia în aproape șase secole.

Copilăria sa a fost marcată de cel de-Al Doilea Război Mondial. După invazia Germaniei naziste în Norvegia, regele Haakon al VII-lea și prințul moștenitor Olav au plecat în Marea Britanie, în timp ce Harald, pe atunci în vârstă de trei ani, a ajuns împreună cu mama sa în Suedia și ulterior în Statele Unite.

Acolo a locuit o perioadă în apropierea Washingtonului și l-a întâlnit în repetate rânduri pe președintele american Franklin D. Roosevelt.

După revenirea în Norvegia, în 1945, Harald a urmat școli de stat, o alegere mai puțin obișnuită pentru un membru al familiei regale.

În 1968, s-a căsătorit cu Sonja Haraldsen, o femeie din afara aristocrației. Căsătoria a reprezentat o schimbare importantă față de tradiția regală și a fost precedată de ani de discuții în familie.

Harald și Sonja au rămas împreună până la moartea regelui, iar Sonja a devenit prima regină a Norvegiei în mai bine de cinci decenii atunci când Harald a urcat pe tron.

Regele era pasionat de sport și natură

Harald a fost un mare iubitor al sportului. A participat la trei ediții ale Jocurilor Olimpice, concurând la vela, și a câștigat titluri mondiale la această disciplină.

A fost, de asemenea, pasionat de automobile și obișnuia să-și conducă singur mașina, inclusiv după ce a devenit rege.

Un alt interes important al suveranului a fost protejarea naturii. La vârsta de 76 de ani, Harald și-a îndeplinit unul dintre visurile sale și a petrecut patru zile în jungla amazoniană din Brazilia, unde a trăit alături de membri ai poporului Yanomami și a dormit într-un hamac.

Familia regală trece printr-o perioadă dificilă

Moartea lui Harald survine într-un moment complicat pentru familia regală norvegiană.

Prințesa moștenitoare Mette-Marit, soția noului rege Haakon, s-a confruntat în ultima perioadă cu o presiune publică majoră în urma dezvăluirilor privind relația sa cu Jeffrey Epstein. Mette-Marit și-a cerut scuze pentru această asociere.

Fiul ei dintr-o relație anterioară, Marius Borg Høiby, a fost condamnat în iunie pentru două acuzații de viol și una de violență domestică, după un proces de șapte săptămâni. Atât el, cât și procurorii au contestat sentința.

În aceeași perioadă, Mette-Marit a trecut printr-o intervenție medicală majoră, un transplant pulmonar, despre care Palatul Regal a anunțat ulterior că a fost reușit.

În ciuda acestor controverse, Harald a rămas extrem de popular în Norvegia. Sondajele îl indicau în mod constant drept unul dintre cei mai apreciați membri ai familiei regale.

Haakon a preluat tronul

Odată cu moartea lui Harald, tronul Norvegiei a revenit fiului său, Haakon, care a devenit rege la 53 de ani. Succesiunea se produce automat, fără ca pentru aceasta să fie necesară o ceremonie de încoronare.

Haakon devine astfel al patrulea rege al Norvegiei de la obținerea independenței față de Suedia, în 1905.

Noul suveran preia tronul într-o perioadă sensibilă pentru familia regală, dar și după o domnie de peste trei decenii în care tatăl său a transformat imaginea monarhiei norvegiene.

Harald al V-lea lasă în urmă o monarhie pe care a încercat să o facă mai deschisă, mai apropiată de societate și mai adaptată vremurilor moderne.