Premierul Ilie Bolojan susține că sistemul energetic național rămâne stabil după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, provocată de scăderea debitului Dunării. Deficitul de aproximativ 650 MW va fi acoperit temporar din producție hidro, eoliană, pe cărbune și din importuri.
În paralel, Guvernul încearcă să accelereze proiectul Bala 2, investiție despre care premierul spune că ar putea asigura pe termen lung debitul necesar funcționării reactoarelor de la Cernavodă.
Unitatea 2 a fost oprită controlat în contextul nivelului foarte scăzut al Dunării. Unitatea 1 era deja indisponibilă, astfel că România nu mai beneficiază în prezent de producția celor două reactoare nucleare. Nuclearelectrica a precizat că menținerea ambelor unități în stare sigură de oprire nu afectează securitatea nucleară, personalul, mediul sau populația.
În acest context, Bolojan afirmă că autoritățile au reușit să mențină echilibrul sistemului energetic și că, pentru moment, nu există riscuri privind alimentarea cu energie electrică la nivel național.
„Sistemul energetic este stabil după ce ieri, din cauza scăderii debitului Dunării, a fost necesară oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă”, a transmis premierul.
Potrivit lui Bolojan, aproximativ 650 MW de producție nucleară lipsesc din sistem, cantitate echivalentă cu aproape 10% din consumul național în condițiile menționate de premier.
Pentru compensarea acestei pierderi sunt utilizate mai multe surse de producție, inclusiv energia hidro și eoliană, centralele pe cărbune și importurile.
„Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri ca energia nucleară lipsă, circa 650 MW (…) să fie compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri”, a explicat Bolojan.
Premierul susține că România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ **4.000 MW**, ceea ce permite autorităților să acopere o parte din deficit în perioadele în care producția internă nu este suficientă.
Dincolo de problema imediată a alimentării cu energie, premierul consideră că situația de la Cernavodă evidențiază probleme acumulate în timp.
Bolojan afirmă că seceta și debitul extrem de redus al Dunării sunt cauza directă a situației actuale, însă consideră că vulnerabilitatea putea fi redusă prin investiții realizate la timp.
„Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta”, a declarat premierul.
El a criticat întârzierile în ceea ce privește investițiile necesare pentru asigurarea debitului de apă către Cernavodă și a susținut că proiectele de infrastructură strategică trebuie gândite pe termen lung.
„Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine”, a mai transmis Bolojan.
Proiectul Bala 2 revine în prim-plan
În urma situației de la Cernavodă, Guvernul vrea să accelereze proiectul Bala 2, un proiect hidrotehnic menit să îmbunătățească circulația apei pe Dunăre în zona respectivă.
Premierul a anunțat că a semnat decizia pentru constituirea unui grup interministerial care să se ocupe de deblocarea investiției.
„Am semnat azi decizia de constituire a grupului interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă”, a anunțat Bolojan.
Proiectul presupune lucrări hidrotehnice și de dragare, precum și intervenții destinate siguranței navigației. Potrivit datelor prezentate de premier, realizarea investiției ar putea crește nivelul apei pe Dunărea Veche cu mai mult de un metru și ar permite o creștere semnificativă a debitului către zona Cernavodă.
Bolojan susține că studiul de fezabilitate pentru Bala 2 a fost început în urmă cu aproximativ zece ani, iar proiectul avea din 2024 avizele și aprobările necesare, inclusiv hotărârea de Guvern privind indicatorii.
Premierul afirmă că investiția nu a fost însă tratată ca prioritate și nu a primit finanțarea necesară.
„Îl prioritizăm, îl deblocăm, reverificăm soluțiile propuse, aducem prețurile la zi și asigurăm finanțarea”, a declarat Bolojan.
Potrivit planului prezentat de acesta, Administrația Fluvială de la Galați ar urma să organizeze licitația pentru proiectare și execuție.
Estimarea prezentată de premier este că lucrările ar putea fi finalizate în aproximativ trei ani. Dacă proiectul va fi realizat conform planului, infrastructura ar urma să contribuie la asigurarea apei necesare pentru funcționarea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă și, ulterior, pentru viitoarele unități 3 și 4.
„România are nevoie de soluții reale, cinstite, de viziune pe termen lung și adevăr, nu de populism și minciună. Doar așa putem avea un sistem energetic sigur și stabil”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
Oprirea ambelor reactoare arată cât de importantă este relația dintre infrastructura energetică și resursele de apă. Centrala de la Cernavodă utilizează apa Dunării pentru sistemul de răcire, iar seceta severă a dus nivelul fluviului la valori care au făcut imposibilă continuarea funcționării unităților în condițiile necesare.
Pe termen scurt, autoritățile se bazează pe producția disponibilă din celelalte surse, pe importuri și pe gestionarea consumului în perioadele de vârf. Pe termen lung, însă, cazul Cernavodă pune presiune pe investițiile care ar trebui să reducă dependența sistemului de evoluțiile hidrologice extreme.
Deocamdată, mesajul transmis de Guvern este că alimentarea cu energie a României este sigură, însă episodul de la Cernavodă a readus în prim-plan necesitatea unor investiții majore în infrastructura care susține producția de energie.
