Rusia susține că România este implicată în sprijinirea militară și logistică a Ucrainei și afirmă că portul Giurgiulești din Republica Moldova ar fi devenit un punct de tranzit pentru mărfuri destinate inclusiv Forțelor Armate ale Ucrainei.
Afirmațiile au fost făcute de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, într-un interviu acordat agenției de presă TASS. Fragmente din declarațiile diplomatului au fost traduse și publicate de Ambasada Federației Ruse la București.
„România este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev”, a afirmat Iuri Pilipson.
Oficialul rus a făcut referire în acest context la portul Giurgiulești, al cărui operator a fost achiziționat de România. Potrivit acestuia, portul ar fi fost transformat într-un „nod de tranzit” pentru transportul către Ucraina al unor mărfuri, inclusiv al celor destinate nevoilor armatei ucrainene.
Pilipson a amintit că preluarea operatorului portuar a fost prezentată la București ca un pas către „reunificarea economică” și că portul ar urma să aibă un rol inclusiv în procesul de reconstrucție a Ucrainei.
În opinia diplomatului rus, însă, perspectivele acestor planuri sunt incerte.
„Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase este o chestiune cu un viitor incert”, a declarat acesta, susținând totodată că sprijinul acordat de România Ucrainei ridică „îndoieli cu privire la adevăratele obiective” ale utilizării portului Giurgiulești.
Declarațiile reprezintă poziția oficialului rus și nu sunt însoțite, în informațiile prezentate, de dovezi publice care să confirme acuzația privind utilizarea portului pentru transporturi destinate armatei ucrainene.
Moscova critică și Grecia pentru sprijinul acordat Kievului
În același interviu, Iuri Pilipson a criticat și Grecia pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei.
Oficialul rus a avertizat că implicarea statelor NATO în sprijinirea armatei ucrainene ar apropia alianța de o confruntare directă cu Rusia.
„Este important să înțelegem că complicitatea statelor membre NATO față de armata ucraineană apropie inexorabil alianța de o confruntare directă cu Rusia”, a declarat Pilipson, potrivit transcrierii interviului.
În schimb, diplomatul rus a apreciat pozițiile unor politicieni europeni care susțin reluarea dialogului cu Moscova. Printre aceștia i-a menționat pe președintele Adunării Naționale a Sloveniei și pe premierul bulgar Rumen Radev.
Pilipson a vorbit și despre Republica Moldova
Un alt subiect abordat de oficialul rus a fost relația dintre Republica Moldova și România.
Iuri Pilipson a susținut că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu își doresc unirea cu România și a afirmat că promovarea acestei teme în spațiul public ar face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice.
Pentru a-și susține afirmația, diplomatul rus a invocat rezultatele recensământului din Republica Moldova din 2024, afirmând că 76,7% dintre cetățeni s-ar fi declarat moldoveni, iar 8% români.
În cadrul aceleiași intervenții, oficialul rus a criticat și intenția Muntenegrului de a introduce vize pentru cetățenii ruși. El a calificat măsura drept „un foc tras în propriul picior”, argumentând că aceasta ar putea afecta economia țării și, în special, sectorul turistic.
Declarațiile lui Iuri Pilipson se înscriu în poziția oficială a Moscovei privind sprijinul acordat Ucrainei de statele europene și relațiile Rusiei cu țările din regiunea Mării Negre și Balcani.
