Președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, 11 august, la Palatul Cotroceni, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru o nouă rundă de discuții privind proiectul Legii salarizării unitare. Miza este una majoră pentru România: adoptarea și promulgarea actului normativ până la 31 august reprezintă un jalon asumat prin PNRR, iar de îndeplinirea acestuia depinde deblocarea unor fonduri de aproximativ 770 de milioane de euro.
Discuțiile au loc într-un moment în care proiectul a generat reacții puternice din partea sindicatelor, în special în Educație și Sănătate. În același timp, partidele politice au opinii diferite asupra formei finale a legii și asupra impactului financiar al noilor grile de salarizare.
Ministrul interimar al Muncii și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că România se află într-o perioadă critică pentru îndeplinirea jalonului din PNRR. El susține că un acord politic rapid ar permite deblocarea celor 770 de milioane de euro destinate investițiilor.
Potrivit ministrului, forma actuală a proiectului nu ar urma să conducă la diminuarea veniturilor angajaților. Pîslaru susține că aproximativ două treimi dintre salariații din sectorul public ar urma să beneficieze de majorări salariale.
Una dintre modificările discutate vizează și sporurile, care ar urma să fie integrate în salariul de bază, fără ca acest lucru să însemne eliminarea lor, potrivit explicațiilor ministrului.
Sindicatele din Educație și Sănătate contestă proiectul
Noua lege a salarizării nu este însă lipsită de controverse. Sindicatele din Educație și Sănătate au criticat forma proiectului, susținând că anumite prevederi ar putea afecta drepturile salariale obținute anterior.
În domeniul sanitar, reprezentanții angajaților au avertizat că nemulțumirile ar putea duce la noi acțiuni de protest, dacă forma finală a legii nu va ține cont de revendicările lor. Și în plan politic există divergențe. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a solicitat clarificări privind sursa de finanțare pentru majorarea anvelopei salariale, în timp ce PSD a cerut explicații oficiale privind modul în care proiectul se raportează la angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
România are mai puțin de trei săptămâni
Termenul pentru îndeplinirea jalonului este 31 august 2026, ceea ce lasă un interval foarte scurt pentru finalizarea negocierilor, adoptarea legii de Parlament și promulgarea acesteia. Premierul interimar Ilie Bolojan s-a declarat optimist în privința posibilității ca proiectul să fie adoptat într-un timp scurt, însă succesul depinde de obținerea unui acord politic între formațiunile implicate.
Întâlnirea de la Cotroceni are astfel o miză dublă: stabilirea formei finale a noii Legi a salarizării unitare și evitarea pierderii unor fonduri europene importante pentru România.
