Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, susține că verificările oficiale efectuate cu privire la modul în care a fost constituit și instrumentat dosarul penal privind presupuse angajări fictive în cadrul instituției au scos la iveală nereguli de o gravitate deosebită. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, acesta afirmă că procurorul de caz și-ar fi stabilit competența în mod artificial, prin invocarea unei situații de fapt care, potrivit verificărilor invocate de Arafat, nu ar fi fost reală.

Potrivit șefului DSU, această constatare pune sub semnul întrebării fundamentul pe care a fost construit dosarul și ridică probleme privind modul în care a fost desfășurată urmărirea penală.

„Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite. Această constatare demontează fundamentul pe care a fost construit întregul dosar și relevă o modalitate de exercitare a funcției de urmărire penală incompatibilă cu exigențele legii”, a transmis Raed Arafat.

Raed Arafat susține că, pe baza acestor premise, procurorul ar fi desfășurat timp de peste un an urmărirea penală in rem, fără ca persoanele vizate să fie informate și fără ca acestea să își poată exercita drepturile procesuale.

În același mesaj, șeful DSU afirmă că aceleași argumente au fost folosite pentru obținerea autorizării unor măsuri de supraveghere tehnică, desfășurate timp de aproape șase luni.

„Cinci luni am fost filați, urmăriți, înregistrați”, afirmă Arafat.

Acesta mai susține că procurorul a solicitat și efectuarea unor percheziții domiciliare în cazul persoanelor cercetate, însă cererea ar fi fost respinsă de un judecător al Curții de Apel, care ar fi apreciat măsura ca fiind disproporționată. Potrivit lui Arafat, ulterior au fost ridicate telefoanele mobile ale celor 13 persoane vizate în dosar.

Secretarul de stat consideră că aspectele reclamate depășesc sfera unor eventuale greșeli de interpretare și descriu, în opinia sa, o modalitate nelegală de instrumentare a cauzei.

El susține că au fost fabricate premisele necesare dobândirii competenței, că urmărirea penală ar fi fost ascunsă persoanelor vizate și că au fost folosite susțineri nereale pentru justificarea unor măsuri intruzive de supraveghere.

În opinia sa, toate aceste aspecte ridică problema răspunderii procurorului și a modului în care au fost utilizate resursele judiciare ale statului.

 Arafat: Există mii de documente care demonstrează activitatea angajaților

Dosarul vizează cinci angajați ai DSU – patru medici și o asistentă medicală – acuzați că ar fi fost remunerați fără să desfășoare activitatea pentru care au fost angajați cu jumătate de normă.

Raed Arafat respinge aceste acuzații și afirmă că instituția a transmis Parchetului Militar documente care demonstrează activitatea desfășurată de aceștia.

Potrivit acestuia, au fost puse la dispoziția anchetatorilor 44 de bibliorafturi, însumând aproximativ 20.000 de pagini, precum și alte aproape 8.000 de file care ar demonstra activitatea profesională a celor cinci angajați, inclusiv corespondență electronică, materiale elaborate și dovezi privind activitatea desfășurată atât fizic, cât și la distanță.

„În niciun caz nu putem vorbi de înșelăciuni sau de muncă fictivă, cum s-a pretins”, susține șeful DSU.

La 27 martie, procurorii au efectuat percheziții la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență într-un dosar privind presupuse angajări fictive. La acel moment, Raed Arafat preciza că ancheta era desfășurată in rem, iar DSU anunța că va pune la dispoziția anchetatorilor toate documentele solicitate și că, în cadrul verificărilor, au fost ridicate telefoane mobile aparținând unor angajați.

Ulterior, Arafat a respins categoric existența unor angajări fictive în cadrul instituției și a declarat că va continua să coopereze cu organele de anchetă.

În luna aprilie, șeful DSU a fost audiat și într-un alt dosar, instrumentat de Secția Militară a DNA, care vizează achiziționarea unui elicopter în anul 2017. Ancheta are în vedere suspiciuni privind neplata TVA la achiziția aeronavei, prejudiciul estimat fiind de aproximativ un milion de euro. Și în acel caz, Raed Arafat a declarat că își menține disponibilitatea de a colabora cu anchetatorii, susținând însă că nu i-au fost prezentate elemente concrete care să indice existența unor fapte de natură penală.

Până în acest moment, autoritățile de anchetă nu au făcut public un punct de vedere ca răspuns la acuzațiile formulate de Raed Arafat.