Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate joi sesizarea depusă de premierul Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Litigiul vizează plata restanțelor salariale către magistrați și modul în care pot fi alocate fondurile din bugetul de stat.

Sesizarea a fost anunțată la începutul lunii iulie de șeful Executivului, care susține că stabilirea destinației banilor publici reprezintă o atribuție exclusivă a Guvernului și a Parlamentului, nu a instanțelor de judecată.

Potrivit lui Ilie Bolojan, Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice conferă Executivului responsabilitatea elaborării bugetului de stat, a rectificărilor bugetare și a repartizării fondurilor din rezerva bugetară.

Premierul consideră că intervenția instanțelor în această materie afectează echilibrul bugetar și reprezintă o ingerință în atribuțiile puterii executive, în contextul în care Guvernul este obligat să aloce resurse financiare pentru un singur domeniu de activitate.

Litigiul a pornit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat obligarea Guvernului la plata a aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante și alte sume stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. În primă instanță, Curtea de Apel București a admis cererea, iar Executivul a contestat decizia.

Guvernul a atras atenția și asupra penalităților stabilite de instanță, de 1% pe zi din valoarea sumei datorate, ceea ce ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, la care se adaugă alte sancțiuni aplicabile Ministerului Finanțelor și Executivului.

La rândul său, Înalta Curte a anunțat încă din luna martie că a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, acuzând refuzul autorităților de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite. Instituția a precizat atunci că, în lipsa unei soluții favorabile, urma să se adreseze instanței de contencios administrativ.

Decizia pe care o va pronunța Curtea Constituțională este așteptată să clarifice limitele atribuțiilor celor două puteri ale statului în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice și executarea hotărârilor judecătorești cu impact asupra bugetului de stat.