Curtea Constituțională a României a amânat, după aproape patru ore de dezbateri intense, decizia privind legea Guvernului Bolojan care modifică pensiile de serviciu ale magistraților. Hotărârea a fost reprogramată pentru duminică, 28 decembrie, dată la care se împlinește o lună de întârziere față de termenul-limită asumat de România în PNRR pentru atragerea celor 231 de milioane de euro destinați acestui jalon.

Curtea Constituțională a României nu a reușit nici astăzi să ajungă la o hotărâre privind legea ce modifică pensiile magistraților, parte a pachetului legislativ asumat de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul, promovat de Ilie Bolojan, prevede recalcularea pensiilor de serviciu, schimbarea bazei de calcul și introducerea unor criterii suplimentare privind vechimea efectivă în magistratură, scrie hotnews.ro. 

Patru ore de discuții fără concluzie

Ședința CCR a început la ora 10:00 și a durat aproape patru ore. Surse juridice susțin că judecătorii constituționali nu au reușit să ajungă la un consens privind mai multe articole din lege, considerate fie prea restrictive, fie insuficient fundamentate. Divergențele interne au condus la decizia de a amâna pronunțarea.

Miza: 231 de milioane de euro din PNRR

Modificarea pensiilor de serviciu reprezintă unul dintre jalonele majore din PNRR pe componenta „Reforma Sistemului de Pensii”. România trebuia să adopte și să implementeze legislația până la finalul lunii noiembrie, însă amânarea deciziei CCR întârzie întregul proces. Consecința: peste 231 de milioane de euro, tranșa aferentă acestui capitol, rămâne blocată.

Decizia, împinsă către finalul anului

CCR a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie, o dată neobișnuit de târzie, plasată între sărbătorile de iarnă. Este a doua amânare consecutivă, după cea din 5 decembrie. Potrivit procedurilor, dacă legea este declarată constituțională, aceasta poate merge rapid la promulgare și ulterior la aplicare. Dacă însă anumite articole sunt declarate neconstituționale, Guvernul și Parlamentul vor fi obligate să le modifice, ceea ce ar împinge reforma în 2026.

Reprezentanți ai asociațiilor de magistrați susțin că legea ar afecta independența sistemului judiciar, în timp ce Guvernul argumentează că reformele sunt esențiale pentru echilibrarea bugetară și accesarea fondurilor europene. Deocamdată, tensiunile politice și juridice rămân ridicate, iar soarta pensiilor magistraților va fi decisă abia după Crăciun, în una dintre ultimele ședințe CCR din acest an.

Ce prevede legea care modifică pensiile magistraților

Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.

• Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
• Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
• În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
• Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
• Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.