Debitul Dunării a ajuns la un nivel record de scăzut, iar autoritățile pregătesc mai multe intervenții pentru a asigura alimentarea cu apă a prizei de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă. Planul prevede intervenții etapizate, de la dragarea unor canale și amplasarea unor barje, până la construirea unui dig de piatră. În cazul unui scenariu critic, autoritățile iau în calcul și instalarea unui baraj mobil, împreună cu pompe, pentru menținerea debitului necesar.
Una dintre primele măsuri este dragarea unor canale cu o lățime de aproximativ 30 de metri și o adâncime de cel puțin doi metri. Scopul este ca un volum mai mare de apă să fie direcționat către Dunărea Veche și, ulterior, spre Cernavodă. În zona bifurcației Bala, aproximativ 85% din apă se îndreaptă în prezent spre brațul Bala, în timp ce doar 15% ajunge pe Dunărea Veche. Autoritățile încearcă să schimbe această distribuție.
Problema este că nivelul foarte scăzut al Dunării îngreunează inclusiv transportul și folosirea utilajelor pentru dragaj. Guvernul avertizează că această intervenție nu garantează că debitul va crește suficient.
Barje de 200 de metri, amplasate în zona Cernavodă
În apropierea podului de la Cernavodă au fost deja amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de aproximativ 200 de metri. Acestea sunt poziționate astfel încât să dirijeze curentul către șenalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei. Intervenția reprezintă, potrivit autorităților, un test pentru un posibil epiu permanent din piatră, cu o lungime de aproximativ 150 de metri.
Ce se întâmplă dacă situația se agravează
Într-un scenariu critic, autoritățile ar putea instala un baraj mobil gonflabil sau tubular pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei. Soluția ar putea fi pusă în funcțiune rapid și ar urma să fie utilizată împreună cu pompe amplasate pe barje sau pontoane plutitoare.
Centrala de la Cernavodă dispune și de echipamente de rezervă, inclusiv pompe, generatoare de mare putere și instalații pentru răcirea apei. Dacă nivelul Dunării ar coborî până la 1,05 metri în zona Cernavodă, răcirea ar putea fi realizată în circuit închis, folosind apă demineralizată produsă din surse subterane. Rezervele ar putea fi completate, la nevoie, cu apă transportată cu cisterne auto sau feroviare.
Dunărea, mult sub valorile luate în calcul anterior
La Baziaș, debitul Dunării este în prezent de aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă. Valoarea este mult sub cei 2.000 de metri cubi pe secundă considerați până acum drept scenariul hidrologic cel mai nefavorabil în documentațiile tehnice.
Pentru comparație, debitul mediu al Dunării în luna august este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă, iar media anuală la intrarea în România este de circa 5.500 de metri cubi pe secundă.
Guvernul subliniază că, la niveluri atât de scăzute, evoluția fluviului este dificil de anticipat. De aceea, măsurile vor fi aplicate etapizat și monitorizate permanent, iar soluțiile de rezervă sunt pregătite în cazul în care intervențiile inițiale nu produc efectul dorit. Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă va funcționa timp de 30 de zile și urmează să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare.
