Donald Trump are șanse reduse să câștige Premiul Nobel pentru Pace în 2026, în contextul conflictului militar cu Iranul și al tensiunilor internaționale generate de politica administrației sale, estimează experți citați de Reuters și Associated Press (AP). Cu toate acestea, influența președintelui american ar putea conta indirect în procesul de selecție a laureatului.

Câștigătorul va fi anunțat vineri, 9 octombrie, la ora 12:00, ora României, de Comitetul Nobel norvegian. Pentru ediția din acest an au fost înregistrate 287 de candidaturi, dintre care puțin peste un sfert sunt organizații.

Potrivit experților consultați de agențiile internaționale de presă, comitetul se confruntă cu o alegere dificilă, într-un context marcat de războaie, tensiuni diplomatice și dispute privind respectarea dreptului internațional.

Donald Trump și controversele din jurul premiului

În ultimul an, Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a obține Premiul Nobel pentru Pace. În 2025, distincția a fost acordată liderei opoziției venezuelene María Corina Machado, care i-a oferit ulterior președintelui american medalia Nobel, într-un gest simbolic prin care a încercat să obțină sprijin pentru cauza democratică din Venezuela.

Haakon Gjerløw, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), consideră că episodul ar putea influența modul în care comitetul analizează candidaturile din acest an.

Potrivit acestuia, membrii comitetului ar putea lua în calcul inclusiv riscul ca un laureat să fie supus unor presiuni politice din partea lui Trump. Gjerløw apreciază că șansele președintelui american de a primi distincția sunt reduse, deși acesta a fost propus de liderii din Cambodgia, Israel și Pakistan.

În același timp, experții nu exclud nici varianta unei alegeri care să transmită un mesaj privind apărarea democrației, a drepturilor omului și a ordinii internaționale.

Papa Leon al XIV-lea și instanțele internaționale, printre numele vehiculate

Printre potențialii laureați menționați de analiști se numără Papa Leon al XIV-lea, Curtea Penală Internațională (CPI), Curtea Internațională de Justiție (CIJ) și Francesca Albanese, raportor special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate.

Papa Leon al XIV-lea s-a pronunțat împotriva războiului și a susținut dialogul pentru soluționarea pașnică a conflictelor. Pozițiile sale au intrat în contradicție cu declarațiile lui Donald Trump, care l-a criticat pentru atitudinea față de conflictul dintre SUA și Iran.

Karim Haggag, directorul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, a declarat pentru Reuters că papa s-a afirmat și ca o voce importantă în dezbaterile internaționale, dincolo de rolul său religios.

La rândul său, Francesca Albanese a fost criticată de Statele Unite și Israel pentru pozițiile sale privind modul în care Israelul a desfășurat războiul împotriva Hamas în Gaza și în Cisiordania ocupată.

Curtea Penală Internațională ar putea fi, de asemenea, luată în considerare, în contextul disputelor privind sancțiunile americane și al criticilor formulate de administrația Trump la adresa instituției. Curtea Internațională de Justiție este un alt nume vehiculat de experți, în special pentru rolul său în soluționarea pașnică a diferendelor dintre state.

Aceste variante reprezintă evaluări și ipoteze ale analiștilor, nu nominalizări confirmate oficial.

O alegere prudentă sau un mesaj politic?

Experții citați de Reuters consideră că membrii comitetului ar putea opta fie pentru o personalitate sau o organizație care să transmită un mesaj ferm în apărarea dreptului internațional, fie pentru o alegere mai puțin controversată.

Printre organizațiile menționate se află „Emergency Response Rooms”, o rețea de grupuri comunitare din Sudan care oferă ajutor umanitar în timpul războiului civil, și organizația „Save the Children”, cunoscută pentru activitatea de sprijinire a copiilor afectați de conflicte.

Istoricul Øivind Stenersen, care a studiat evoluția Premiului Nobel pentru Pace, consideră că situația internațională actuală justifică o atenție deosebită acordată democrației liberale, drepturilor omului și respectării normelor internaționale.

În acest context, premiul ar putea deveni un semnal privind importanța cooperării internaționale, într-o perioadă în care relațiile dintre marile puteri sunt tot mai tensionate.

Premiul Nobel pentru Pace ar putea ajunge și la Stația Spațială Internațională

Associated Press prezintă și o posibilitate mai puțin obișnuită: acordarea distincției unei inițiative internaționale legate de explorarea spațiului, precum Stația Spațială Internațională (ISS).

Potrivit analiștilor citați de agenție, proiectul reprezintă un exemplu de cooperare între state, într-un moment în care relațiile internaționale sunt marcate de rivalități și de accentuarea intereselor naționale.

Pe lista numelor discutate de experți apar și premierul canadian Mark Carney, precum și organizații și persoane implicate în protejarea civililor, a copiilor și a jurnaliștilor din zonele de conflict.

Printre acestea se numără Mîkola Kuleba, cunoscut pentru activitatea sa în apărarea drepturilor copiilor din Ucraina, și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor.

Războaiele și crizele umanitare, în centrul atenției

Premiul din acest an va fi acordat într-un context internațional marcat de conflicte armate în Ucraina, Sudan, Yemen, Iran și Orientul Mijlociu.

Shawn Davies, analist al Uppsala Conflict Data Program, a atras atenția asupra tensiunilor internaționale și a schimbărilor din ordinea de securitate globală. În opinia sa, implicarea SUA în conflictul cu Iranul face dificilă susținerea candidaturii lui Trump pentru o distincție dedicată păcii.

O altă temă ridicată de experți este reprezentarea femeilor printre laureați. Jody Williams, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1997 pentru implicarea în campania de interzicere a minelor terestre, a pledat pentru continuarea tendinței de recunoaștere a contribuției femeilor la pace și securitate.

Printre numele vehiculate în acest an se află medicul chirurg Sara al-Saqqa, din Gaza, și Iulia Navalnîia, figură a opoziției ruse și văduva lui Aleksei Navalnîi.

Comitetul Nobel norvegian nu publică lista nominalizaților, identitatea acestora fiind păstrată secretă timp de 50 de ani. Prin urmare, numele menționate de analiști și în relatările de presă nu reprezintă o listă oficială a candidaților și nici un clasament al șanselor de câștig.

Rezultatul va fi cunoscut după anunțul oficial al comitetului, programat pentru vineri, 9 octombrie, la ora 12:00, ora României.