Curtea Constituțională a respins sesizarea prin care Ilie Bolojan susținea că instanțele au intervenit în atribuțiile puterii executive și legislative prin obligarea Guvernului să aloce bani pentru plata restanțelor salariale din Justiție.

Judecătorii constituționali au stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sesizarea a fost formulată după ce Instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor și a obținut, în primă instanță, o hotărâre favorabilă privind plata drepturilor restante.

În luna iulie, Bolojan motiva demersul la CCR prin faptul că instanţa de judecată „s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice”, potrivit Agerpres.

El argumenta că „puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, respectiv în zona de Justiţie.

În opinia sa, „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, act ce reprezintă „o ingerinţă directă” în activitatea executivă a statului.

Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.

Premierul interimar vorbea de o sumă de 4,8 miliarde de lei, care reprezintă restanţe salariale câştigate în instanţă. Curtea de Apel a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul Finanţelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, dar şi cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.