Autoritatea Electorală Permanentă propune o schimbare amplă a modului în care partidele politice sunt înființate, organizate și controlate. Proiectul pus în transparență decizională elimină pragul de trei membri fondatori, introduce un minimum de 100 de persoane pentru constituirea unei formațiuni și mută procedura de înregistrare de la instanță la AEP.

În același timp, proiectul impune reguli mai stricte privind funcționarea internă, transparența și dizolvarea partidelor care nu mai participă efectiv la viața electorală. Inițiativa este însă contestată de politologul Cristian Pîrvulescu, care avertizează că unele dintre noile reguli ar putea restrânge competiția politică.

Proiectul noii Legi a partidelor politice, publicat de AEP pe 21 august, deschide o dezbatere asupra unui domeniu reglementat în prezent de Legea nr. 14/2003. Observațiile publicului pot fi transmise până la 20 septembrie 2026, iar AEP a anunțat și o dezbatere cu reprezentanții partidelor parlamentare pentru 27 august.

Inițiativa face parte dintr-un pachet mai larg de reformă electorală pregătit de AEP, care include și legislația privind finanțarea partidelor și campaniilor, funcționarea Autorității și transparența publicității politice.

De la trei fondatori la 100

Cea mai vizibilă schimbare privește condițiile pentru înființarea unui partid.

Dacă legislația actuală permite constituirea unei formațiuni cu trei membri fondatori, proiectul AEP stabilește un prag de cel puțin 100 de membri fondatori, cu reprezentarea ambelor sexe. Pot participa cetățeni români cu drept de vot, dar și cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care locuiesc în România și au drept de vot.

Argumentul AEP este legat, între altele, de necesitatea de a evita apariția unor formațiuni constituite formal, fără o bază organizațională reală.

Schimbarea nu ar produce automat dispariția partidelor existente. Formațiunile deja înregistrate ar avea la dispoziție șase luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și adapta actele constitutive. În caz contrar, proiectul le include între situațiile care pot conduce la dizolvare pentru inactivitate.

AEP a explicat că proiectul urmărește să reglementeze întregul „ciclu de viață” al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere.

AEP ar deveni instituția care înregistrează partidele

Una dintre modificările cu impact instituțional major este mutarea procedurii de înregistrare.

În loc ca cererea să fie soluționată de Tribunalul București, proiectul prevede ca dosarul să fie analizat de AEP, prin completuri de cinci membri desemnați dintre angajații instituției.

Autoritatea ar urma să verifice inclusiv denumirea, semnul partidului și documentele necesare constituirii. Procedura ar rămâne însă supusă controlului judecătoresc: hotărârea AEP ar putea fi contestată la Curtea de Apel București.

AEP susține că această schimbare ar permite și digitalizarea procedurii și o gestionare unitară a registrelor, sub rezerva menținerii controlului instanțelor.

Schimbarea ridică însă o întrebare importantă: cât de largă trebuie să fie puterea unei autorități electorale asupra accesului la competiția politică?

Este unul dintre punctele asupra cărora există deja opinii divergente.

Filtru mai strict pentru nume și sigle

Proiectul încearcă să rezolve și problema formațiunilor ale căror denumiri sau simboluri pot semăna cu cele ale unor partide deja cunoscute.

Noua reglementare introduce explicit criteriul „distinctivității”. Denumirea și semnul unui partid ar trebui să fie suficient de diferite de cele existente pentru a evita confuzia alegătorilor.

Este prevăzută inclusiv posibilitatea ca o denumire și un semn să fie rezervate în avans pentru o perioadă de 60 de zile.

O altă modificare este durata protecției asupra numelui: aceasta ar urma să existe pe perioada în care partidul este activ și să înceteze odată cu radierea sa. În anumite condiții, denumirea unei formațiuni dispărute ar putea fi astfel utilizată ulterior de o altă organizație politică.

Partidele vor trebui să funcționeze, nu doar să existe

Proiectul introduce mai multe mecanisme prin care AEP încearcă să elimine formațiunile care există în registru, dar nu mai au activitate politică efectivă.

Un partid ar putea fi considerat inactiv, între alte situații, dacă nu își convoacă adunarea generală timp de patru ani, nu își alege organele de conducere sau nu își depune documentele financiare timp de doi ani consecutivi.

Un criteriu important este și neparticiparea la două alegeri consecutive organizate la termen.

Aici se află una dintre mizele reale ale reformei: registrul partidelor nu ar mai trebui să reflecte doar câte formațiuni au fost cândva înființate, ci câte dintre ele mai funcționează efectiv.

Patru ani pentru conducerile de partid

AEP propune și reguli mai precise pentru democrația internă.

Mandatele organelor de conducere ar urma să aibă o durată determinată, de maximum patru ani, iar alegerea acestora ar trebui făcută prin vot secret. Mandatele interimare nu ar putea depăși șase luni.

Adunarea generală ar trebui convocată cel puțin o dată la patru ani și ar putea fi organizată inclusiv online.

Proiectul introduce, de asemenea, garanții procedurale pentru membrii asupra cărora se iau măsuri disciplinare. În cazul excluderii, persoana vizată ar trebui informată asupra acuzațiilor, să aibă posibilitatea de a se apăra și să beneficieze de o cale internă de contestare.

Prin aceste prevederi, AEP încearcă să transforme anumite principii de funcționare democratică internă în obligații legale.

Fundațiile politice, separate de campaniile electorale

O noutate este reglementarea explicită a fundațiilor politice.

Fiecare partid ar putea avea o singură astfel de fundație, destinată unor activități precum cercetarea, educația și formarea politică. Proiectul stabilește însă o separare între fundație și activitatea electorală: fundațiile nu ar putea finanța promovarea politică sau campaniile partidelor, candidaților ori organizațiilor de campanie.

Miza este evidentă: împiedicarea apariției unor canale alternative prin care banii să ajungă, indirect, în activități electorale.

Amenzi de până la 80.000 de lei

Proiectul aduce și sancțiuni mai consistente pentru încălcarea obligațiilor de transparență.

Partidele care nu publică informațiile obligatorii, nu respectă anumite cerințe privind organizarea internă sau nu transmit documentele solicitate de AEP ar putea fi amendate cu sume cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei.

În paralel, proiectul consacră separarea patrimoniului partidului de patrimoniul membrilor și al conducerii, cu scopul de a limita utilizarea resurselor formațiunii în interes personal.

Reforma vine într-un moment sensibil pentru AEP

Aici apare una dintre cele mai importante controverse ale proiectului.

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că problema nu este existența unor partide numeroase în registre, ci funcționarea efectivă a celor care contează electoral și, mai ales, modul în care sunt controlate și finanțate formațiunile politice.

În opinia sa, creșterea numărului de partide înregistrate nu reprezintă în sine o problemă pentru democrație. El critică în special creșterea pragului de fondatori și transferarea competenței de înregistrare către AEP, susținând că accesul la competiția politică trebuie să rămână cât mai puțin dependent de decizia unei autorități administrative.

Pîrvulescu pune sub semnul întrebării și momentul în care AEP propune extinderea propriilor atribuții.

Critica apare pe fondul dezbaterilor privind activitatea de control a Autorității. Comisia Europeană a publicat la 17 iulie raportul privind statul de drept pentru 2026, iar AEP a reacționat ulterior, susținând că instituția a continuat controalele și că activitatea de verificare a finanțării partidelor este în desfășurare. AEP a precizat că, pentru anul 2025, dintre cele 270 de partide incluse în planul de control, 10 misiuni erau finalizate, 255 în desfășurare, iar patru formațiuni neparlamentare fuseseră deja sancționate cu un total de 65.000 de lei.

Prin urmare, disputa nu este doar despre câte persoane ar trebui să fie necesare pentru a crea un partid, ci și despre cine trebuie să aibă puterea de a decide dacă o formațiune poate intra în registru și cum este supravegheată ulterior.

Cât de mult restrânge noua lege competiția politică?

Aici se află probabil cea mai importantă întrebare ridicată de proiect.

Din perspectiva AEP, un prag de 100 de fondatori, reguli mai stricte privind identitatea formațiunilor și criterii de dizolvare pentru inactivitate ar putea profesionaliza sistemul și elimina partidele constituite doar formal.

Din perspectiva criticilor, aceleași mecanisme pot deveni bariere suplimentare pentru grupurile politice nou-apărute.

Diferența este esențială: un partid care nu reușește să convingă alegătorii poate fi eliminat prin vot; un partid care nu poate trece de un prag administrativ este împiedicat să ajungă la vot.

De aceea, transferul înregistrării către AEP și creșterea numărului de fondatori sunt mai mult decât modificări tehnice. Ele ating direct raportul dintre libertatea de asociere, controlul administrativ și pluralismul politic.

Ce se întâmplă mai departe

Pentru moment, nu există o nouă lege în vigoare. Este un proiect aflat în transparență decizională, iar forma finală poate suferi modificări în urma consultării publice și a traseului legislativ.

AEP a anunțat că proiectul face parte dintr-o reformă mai largă a legislației electorale, iar în 2026 instituția lucrează și la proiectul Codului electoral, programat pentru elaborare în perioada iunie-octombrie.

Observațiile asupra Legii partidelor pot fi transmise până la 20 septembrie 2026, iar dezbaterea publică organizată de AEP este programată pentru 27 august.

În esență, proiectul propune un schimb important: mai puțină libertate procedurală pentru constituirea și menținerea unor partide, în schimbul unor reguli mai clare privind transparența, funcționarea internă și responsabilitatea formațiunilor. Dacă acest echilibru va însemna o curățare a sistemului sau o restrângere a competiției politice va depinde, în primul rând, de forma finală a legii și de modul în care noile competențe ale AEP vor fi exercitate.