Tensiunile dintre România și Rusia s-au mutat în Consiliul de Securitate al ONU, după incidentul de la Galați în care explozia unei drone a provocat rănirea unor civili. În cadrul reuniunii de urgență convocate la solicitarea Bucureștiului, reprezentantul permanent al Federației Ruse la Națiunile Unite a respins categoric responsabilitatea Moscovei și a acuzat autoritățile române că au lansat acuzații înainte de finalizarea unei investigații.

Diplomatul rus Vasili Nebenzia a susținut că reuniunea a fost convocată „în grabă” și a fost folosită pentru promovarea unei agende antirusești, afirmând că informațiile prezentate de partea română ridică semne de întrebare din punct de vedere tehnic și factual.

Moscova contestă versiunea prezentată de România

În intervenția sa, oficialul rus a recunoscut că armata rusă a desfășurat operațiuni militare în regiunea Odesa, însă a negat că drona care a explodat la Galați ar fi fost una dintre cele utilizate în atacurile asupra infrastructurii din sudul Ucrainei.

Potrivit acestuia, caracteristicile tehnice ale unei astfel de drone nu ar corespunde efectelor observate în urma incidentului din România.

Nebenzia a argumentat că o dronă încărcată cu zeci de kilograme de explozibil ar fi provocat distrugeri mult mai mari dacă ar fi lovit direct o clădire de locuințe, susținând că imaginile prezentate public nu confirmă această ipoteză.

Rusia cere o anchetă internațională și acces la probe

Moscova a solicitat o investigație pe care o descrie drept independentă și lipsită de influențe politice. Reprezentantul rus a declarat că Federația Rusă este dispusă să participe la clarificarea incidentului, însă numai dacă va avea acces la datele tehnice și la fragmentele recuperate de anchetatori.

În opinia sa, concluziile privind proveniența dronei trebuie stabilite exclusiv pe baza probelor și expertizelor tehnice, nu prin declarații politice sau presiuni diplomatice.

Kremlinul invocă declarații contradictorii ale oficialilor români

Unul dintre principalele argumente prezentate de delegația rusă a fost existența unor poziții diferite exprimate de oficialii români după producerea incidentului.

Nebenzia a susținut că, inițial, au existat acuzații directe privind o lovitură rusească asupra unui obiectiv civil, în timp ce ulterior au apărut explicații conform cărora traiectoria dronei ar fi putut fi modificată în urma intervenției sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei.

Diplomatul rus a afirmat că aceste diferențe de interpretare ar demonstra necesitatea unei anchete aprofundate înainte de formularea unor concluzii definitive.

Acuzații la adresa Occidentului și a Ucrainei

În discursul său, reprezentantul Federației Ruse a mers mai departe și a sugerat că incidentul ar putea fi exploatat politic pentru a crește presiunea asupra Moscovei și pentru a justifica un sprijin militar suplimentar acordat Ucrainei.

Oficialul a susținut că nu poate fi exclusă nicio ipoteză, inclusiv posibilitatea unei provocări menite să determine o implicare mai activă a statelor NATO în conflict.

Totodată, acesta a criticat reacțiile venite din partea aliaților occidentali ai României și a acuzat presa occidentală că promovează o narațiune ostilă Rusiei înainte ca investigațiile să fie finalizate.

Nemulțumire față de măsurile luate de România

Nebenzia a criticat și deciziile adoptate de autoritățile române după incident, afirmând că Bucureștiul a ales măsuri diplomatice și administrative înainte de stabilirea tuturor faptelor.

Diplomatul rus a făcut referire inclusiv la închiderea Consulatului Rusiei de la Constanța și la măsurile dispuse împotriva personalului diplomatic rus, considerând că acestea reprezintă reacții politice bazate pe concluzii premature.

Dispută diplomatică pe fondul unei crize de securitate

Intervenția Moscovei a avut loc în condițiile în care majoritatea statelor care au luat cuvântul în Consiliul de Securitate și-au exprimat solidaritatea cu România și au condamnat ceea ce au considerat a fi încălcări repetate ale securității regionale.

Reuniunea ONU a evidențiat astfel nu doar preocupările privind incidentul de la Galați, ci și adâncirea confruntării diplomatice dintre Rusia și statele occidentale, fiecare parte susținând o versiune diferită asupra evenimentelor care au adus România în centrul atenției internaționale.