Încrederea românilor în mass-media a coborât sub pragul de 30%, potrivit analizelor recente, un nivel extrem de scăzut care plasează presa aproape la același nivel de neîncredere cu instituții precum Guvernul sau Parlamentul. Fenomenul este pus pe seama mai multor factori, printre care influența politică asupra conținutului editorial, finanțarea indirectă prin bani publici și dependența unor instituții media de contracte de publicitate plătite de partide.
Datele citate de organizația Expert Forum arată că, în 2025, formațiunile politice din România au cheltuit aproximativ 50 de milioane de euro din fonduri publice, o parte importantă fiind direcționată către promovare în presă. Aproape jumătate din aceste sume ar fi ajuns, direct sau indirect, către trusturi media cu relații comerciale constante cu partidele politice.
În acest context, PSD a fost formațiunea cu cele mai mari cheltuieli de promovare, aproximativ 14,5 milioane de euro, adică aproape 75% din bugetul său anual. Urmează AUR, cu peste 4 milioane de euro direcționați către publicitate, PNL cu aproximativ 2,7 milioane de euro și USR cu circa 1,8 milioane de euro.
Problema nu se limitează la anii electorali. În 2024, an marcat de mai multe tipuri de alegeri, sumele cheltuite pentru așa-numitele „campanii de comunicare” au depășit 150 de milioane de euro, potrivit unor analize realizate de Snoop și Expert Forum. O parte dintre aceste fonduri ar fi fost direcționate către televiziuni și site-uri de știri prin contracte de publicitate care, în unele cazuri, nu ar fi fost marcate clar ca materiale sponsorizate, scrie dw.com.
Criticii fenomenului susțin că acest mecanism creează o dependență economică între partide și o parte a presei, ceea ce afectează independența editorială. În unele situații, emisiunile politice sau materialele jurnalistice ar fi fost influențate indirect de aceste fluxuri financiare. Pe acest fundal, publicul pare să se fi mutat tot mai mult către rețelele sociale, unde informația circulă mai rapid, dar adesea fără filtrul jurnalistic clasic. Platforme precum TikTok au devenit surse principale de informare pentru segmente importante ale populației.
În România, mass-media este adesea împărțită în mai multe categorii: instituții publice care încearcă să mențină echilibrul editorial, redacții independente cunoscute pentru investigații jurnalistice, trusturi media cu orientări politice vizibile și platforme cu agendă ideologică sau partizană.
Raportul anual al organizației Reporters sans frontières confirmă aceste vulnerabilități. România se situează pe locul 49 în clasamentul libertății presei, într-un context global în care peste jumătate dintre state se confruntă cu probleme serioase privind libertatea jurnalistică. Analiza evidențiază că principalii factori de presiune asupra presei sunt de natură politică și economică. Dependența de finanțări externe, proprietatea media concentrată și lipsa transparenței în publicitate contribuie la scăderea încrederii publice.
În același timp, jurnaliștii de investigație și publicațiile independente continuă să joace un rol important în expunerea cazurilor de corupție și a abuzurilor din instituțiile publice, în ciuda presiunilor economice și juridice. În ansamblu, peisajul media din România rămâne fragmentat: între influență politică, dependență financiară și insule de jurnalism independent, iar această realitate se reflectă direct în nivelul tot mai scăzut de încredere al publicului.
