Sondajul de opinie realizat de IRES, la comanda Cuget Liber, în aprilie 2026 oferă o radiografie relevantă a stării de spirit din județul și municipiul Constanța, într-un moment politic în care tensiunile dintre cetățeni și administrație par mai degrabă să se acumuleze decât să se atenueze. Cercetarea a fost realizată pe baza metodei CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), pe un eșantion de 1.008 respondenți la nivelul județului și 608 respondenți în municipiul Constanța. Marja de eroare este de ±3,14% la nivel județean și ±4,05% în cazul municipiului.

Dincolo de cifrele tehnice, ceea ce contează este direcția generală pe care o sugerează datele, un climat public dominat de nemulțumire, neîncredere și o tot mai vizibilă căutare de alternative. În continuare vom face o fotografie de moment asupra municipiului Constanța, pentru a înțelege mai clar cum arată, la zi, raportul dintre cetățeni, administrație și opțiunile politice.

Primul indicator este brutal de simplu, 59% dintre constănțeni cred că lucrurile merg într-o direcție greșită. Este o majoritate clară, stabilă și greu de ignorat. Nu vorbim despre o nemulțumire marginală sau conjuncturală, ci despre o percepție dominantă. În același timp, doar 37% văd direcția ca fiind bună, ceea ce arată că administrația locală nu reușește să convingă nici măcar jumătate din populație că orașul evoluează corect.

Această percepție se reflectă direct în evaluarea primarului, Vergil Chițac. Cu aproximativ 68% dintre respondenți nemulțumiți și doar 30% mulțumiți, scorul este unul slab pentru un edil în funcție. Nu este doar o erodare de imagine, ci un semnal clar de vulnerabilitate politică. Practic, primarul intră în orice competiție electorală cu un handicap serios.

Dar poate cea mai importantă concluzie a sondajului nu este legată de cine pierde, ci de faptul că nimeni nu câștigă cu adevărat. 66% dintre respondenți spun că nu există nicio personalitate locală în care au încredere. Este, probabil, cel mai grav indicator din întregul studiu. Într-un oraș important, cu resurse economice și poziție strategică, lipsa unor lideri credibili arată o criză profundă de reprezentare.

Această criză se vede și în zona politică. 67% dintre constănțeni cred că niciun partid nu înțelege nevoile orașului. Practic, sistemul politic este perceput ca fiind rupt de realitate. Chiar și în aceste condiții, votul nu dispare, ci se fragmentează.

La nivel de Consiliu Local Constanța, tabloul este unul al dispersiei: AUR se află pe primul loc, urmat de un pluton compact format din PNL și USR, în timp ce PSD rămâne în urma acestora, fără a exista însă o distanță suficient de mare încât să contureze un avantaj decisiv pentru cineva.

Competiția pentru Primărie este poate cea mai relevantă expresie a acestei fragmentări. Niciun candidat nu reușește să se desprindă clar. Felicia Ovanesian, aflată în poziția de consilier local independent cu o activitate civică vizibilă și constantă, și Stelian Ion se regăsesc în același interval de scor în fruntea clasamentului, urmați îndeaproape de Horia Constantinescu și Ovidiu Cupșa. Primarul în funcție abia apare în a doua parte a clasamentului. Este imaginea perfectă a unui electorat care caută alternative, dar nu este încă convins de niciuna.

În același timp, prezența constantă în zona publică a unor figuri independente, cu profil civic activ, arată că spațiul electoral nu mai este monopolizat de partide. În cazul Feliciei Ovanesian, această poziționare de independentă îi oferă un tip de credibilitate diferit, mai ales într-un context în care neîncrederea în partide este majoritară. Dacă în următorii doi ani reușește să transforme această vizibilitate într-un proiect coerent de administrație locală, cu accent pe soluții concrete pentru problemele dominante ale orașului, infrastructură, trafic, parcări, curățenie și transparență administrativă, atunci poate deveni una dintre principalele opțiuni reale de schimbare. Într-un electorat fragmentat și profund critic, acest tip de profil are avantajul rar de a putea coagula votul de nemulțumire într-o direcție constructivă.

Pe fond, problemele indicate de cetățeni sunt previzibile, dar revelatoare prin consistența lor: infrastructura, parcările, traficul, curățenia și lipsa investițiilor în turism. Cu alte cuvinte, exact acele lucruri care definesc viața de zi cu zi.

Mai există un element care merită atenție: 75% dintre respondenți consideră că autoritățile nu comunică suficient. Într-o epocă în care comunicarea publică este esențială, această percepție amplifică nemulțumirea. Chiar și acolo unde există proiecte sau rezultate, ele nu ajung să fie percepute ca atare.

În ansamblu, Constanța apare ca un oraș blocat într-un paradox: nemulțumirea este mare, dar alternativa este încă slab conturată. Electoratul este critic, dar nu este mobilizat în jurul unui lider sau al unui proiect coerent. Această combinație creează un teren extrem de volatil pentru alegeri.

Privit în cheie strict politică, tabloul este mai dur decât pare. Cu un primar în funcție puternic erodat, cu partide percepute ca necredibile și cu un electorat fragmentat, rezultatul viitoarelor alegeri locale nu va fi decis de un favorit clar, ci de capacitatea unuia dintre candidați de a coagula rapid un vot anti-sistem. În acest moment, nu există un câștigător evident, dar există o probabilitate ridicată ca scrutinul să fie decis în mobilizare de final, nu de notorietate.

În lipsa unei schimbări reale de ofertă politică, fie prin lideri credibili, fie prin proiecte concrete, există riscul ca votul să fie decis mai degrabă de emoție, de moment sau de respingerea celor aflați la putere, decât de o opțiune clară pentru viitor. Într-un astfel de context, candidații care reușesc să combine credibilitatea personală cu o prezență constantă în viața reală a orașului și cu soluții articulate au, chiar și fără sprijinul marilor structuri de partid, o fereastră reală de oportunitate.