Pe 20 aprilie 2026 este marcat Paștele Blajinilor, o sărbătoare cu profund caracter religios și tradițional, dedicată pomenirii celor adormiți. Evenimentul are loc la o săptămână după Paștele ortodox, în lunea care urmează Duminicii Tomii, și reprezintă un moment de reculegere și rugăciune pentru sufletele celor dispăruți.
În această zi, credincioșii își îndreaptă atenția către cimitire, considerate spații ale memoriei și comuniunii spirituale, unde sunt aprinse lumânări, se oficiază slujbe și se împart alimente în amintirea celor plecați. Paștele Blajinilor este strâns legat de credința creștină în viața veșnică și de ideea continuității sufletului după moarte. Tradiția populară vede această zi ca o prelungire a bucuriei pascale, extinsă simbolic și către lumea celor adormiți, prin rugăciune și gesturi de milostenie.
Obiceiuri și practici tradiționale
În dimineața zilei de Paștele Blajinilor, oamenii merg la mormintele rudelor pentru a le curăța și îngriji. Se spală crucile, se așază flori și se aprind lumânări, considerate simboluri ale luminii și ale legăturii dintre lumi.
Slujbele religioase oficiate în cimitire sunt urmate de momente de pomenire, în care preoții rostesc rugăciuni pentru odihna sufletelor. Un rol important îl are și pomana. Familiile pregătesc pachete cu alimente tradiționale – pască, cozonac, ouă roșii, colivă sau mâncăruri gătite – pe care le împart în memoria celor decedați, gest considerat expresie de respect și solidaritate. În multe comunități, ziua este marcată și de întâlniri de familie la cimitir, unde se rememorează amintiri și se petrece timp în liniște și reculegere. În unele zone, mesele sunt organizate în apropierea locurilor de veci, iar mâncarea este împărțită între membrii comunității.
Tradiții și credințe populare
În mediul rural, Paștele Blajinilor este însoțit de numeroase obiceiuri și superstiții. Printre acestea se numără aruncarea cojilor de ouă roșii în ape curgătoare, gest simbolic prin care, potrivit tradiției, se „vestește” Învierea și celor din lumea de dincolo. Totodată, se crede că sufletele celor adormiți se apropie de cei vii în această perioadă, motiv pentru care se lasă ofrande alimentare ca semn de comuniune spirituală. Sunt evitate, în mod tradițional, activitățile gospodărești solicitante, precum curățenia sau spălatul, pentru a păstra caracterul de liniște și reculegere al zilei.




