Românii pot circula liber în țările din Spațiul Schengen începând cu miezul nopții de 1 ianuarie 2025, după ce, la 12 decembrie 2024, miniștrii de Interne ai Uniunii Europene au luat decizia istorică de a elimina controalele la frontierele interne terestre pentru România și Bulgaria.
Acest pas marchează finalizarea procesului de integrare în Spațiul Schengen, care începuse deja din 31 martie 2024, când România a fost inclusă în zona de liberă circulație pe cale aeriană și maritimă. Eliminarea controalelor terestre înseamnă că, de acum înainte, documentele de călătorie nu vor mai fi verificate sistematic la trecerea granițelor, reducând timpii de așteptare și eliminând cozile formate la punctele de frontieră. Totuși, cetățenii români care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor documentele de identitate valabile, întrucât, pentru cel puțin șase luni, vor fi posibile controale aleatorii realizate de polițiștii de frontieră pe baza unor analize de risc.
Decizia Consiliului Uniunii Europene din decembrie 2024 a fost primită cu entuziasm de autorități și de mediul economic din România, fiind considerată un moment istoric ce deschide noi oportunități pentru libera circulație a persoanelor și a bunurilor. La rândul său, Guvernul României a luat măsuri pentru implementarea acestei decizii, inclusiv închiderea celor 39 de puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria, urmând ca personalul dedicat acestor activități să fie redistribuit în alte structuri.
Poliția de Frontieră a subliniat că, deși controalele sistematice au fost eliminate, vor continua să fie efectuate verificări punctuale și inopinate pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere. Aceasta se va desfășura în limita a 30 de kilometri de la linia de frontieră către interiorul țării, în colaborare cu Poliția, Jandarmeria și Serviciul pentru Imigrări.
Eliminarea controlului sistematic al documentelor de călătorie înseamnă că toate persoanele se vor bucura de dreptul la libera circulaţie, aşa cum este prevăzut în legislaţia Schengen, şi se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, a declarat şeful Centrului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Alexandra Găvan.
Spațiul Schengen, care reunește 29 de state membre, inclusiv țări care nu fac parte din Uniunea Europeană, precum Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein, funcționează pe principiul eliminării controalelor la frontierele interne. Cu toate acestea, provocările legate de migrație și securitate au determinat anumite state, precum Germania, să prelungească temporar controalele la frontiere, în contextul unei creșteri a tensiunilor politice și electorale. România, în calitate de nouă graniță externă a Schengen, va continua să investească în tehnologii avansate și logistică pentru asigurarea securității frontierelor și combaterea migrației ilegale.
Aderarea deplină la Spațiul Schengen este percepută ca o oportunitate majoră pentru economia românească, aducând beneficii semnificative în transporturi, turism, agricultură și producție industrială. Eliminarea barierelor de la frontierele terestre și reducerea timpilor de așteptare în punctele de trecere sunt așteptate să genereze economii importante și să contribuie la creșterea competitivității produselor românești pe piețele internaționale. Autoritățile române și reprezentanții mediului economic consideră că acest moment reprezintă nu doar un succes diplomatic, ci și o cale spre dezvoltare și modernizare pe termen lung.
Schengen aerian şi maritim, din 31 martie 2024
România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă încă din 31 martie 2024. Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră. Odată cu aderarea României la spaţiul Schengen aerian, au fost eliminate controalele de documente ale Poliţiei de Frontieră la călătoriile pentru destinaţiile în spaţiul Schengen. Filtrul de control al documentelor a dispărut, dar au rămas filtrele de securitate, obligatorii pentru orice zbor cu avionul. La îmbarcarea în avion sunt controlate buletinele pentru a confirma identitatea pasagerului care deţine boarding-pass-ul.
Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul
La frontiera româno-bulgară:
11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele
3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat
7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet
La frontiera româno-ungară:
12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad
5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai
Pe Dunărea interioară:
2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila
