Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a fost prezent, marţi, la dezbaterea ”România: creştere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvernul României în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale.

Nazare a afirmat că România trebuie să treacă de la un scenariu de convergenţă la unul de competitivitate.

Întrebarea pe care o avem în faţă nu este doar una analitică, e una strategică. Această întrebare este de fapt cum trecem de la un scenariu de convergenţă care se estompează la un scenariu de competitivitate şi anduranţă. În ultimele două decenii, România a realizat o convergenţă remarcabilă a veniturilor susţinute de integrare europeană. Cu toate acestea, aşa cum arată şi rapoartele Băncii Mondiale, acest progres a fost însoţit de dezechilibre macroeconomice tot mai pronunţate şi de disparităţi regionale vizibile”, a explicat ministrul Finanţelor.

El a subliniat că ceea ce traversează astăzi România este consecinţa unei schimbări deliberate de paradigmă.

Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză, este consecinţa anticipată şi aş spune necesară pe alocuri a unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp modelul nostru de creştere s-a bazat pe consum, alimentat de deficite fiscale externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost iluzia prosperităţii, erodând în acelaşi timp fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcţie, iar corecţia inevitabil vine cu costuri de tranziţie. În Europa de astăzi în lumea de astăzi sub presiunea geopolitică cu condiţii financiare tot mai restrictive şi o nouă agendă a competitivităţii, creşterea economică nu mai poate fi cumpărată cu deficit. Aceasta trebuie câştigată prin productivitate”, a mai afirmat Alexandru Nazare.

El a menţionat că la sfârşitul anului trecut deficitul bugetar cash a coborât la 7,7% din PIB.

Efortul de consolidare implementat în 2025 şi 2026 este poate cel mai ambiţios din istoria post-aderarea României. Aceste rezultate pe care le-am avut şi sunt confirmate confirmă validitatea abordării. Practic la sfârşitul anului 2025, deficitul bugetar cash a coborât la 7,7 din PIB, semnificativ sub ţinta de 8,4. În termeni primari, aceasta reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale faţă de situaţia din 2024. Am redus cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB, protejând în acelaşi timp investiţiile publice”, a mai transmis ministrul Finanţelor.

El consideră că o reducere suplimentară a deficitului la 6,2% din PIB până la sfârşitul anului este realizabilă.

Sublinez acest lucru tocmai pentru a surprinde filozofia întregii noastre abordări. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârşitul acestui an este realizabilă cu, bineînţeles, o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu şi partenerii noştri, dumneavoastră femei, Comisia Europeană, agenţiile de rating au recunoscut credibilitatea acestui parcurs”, a mai declarat Alexandru Nazare.

El a precizat care sunt cele trei priorităţi ale României în această perioadă.

Strategia noastră se bazează pe trei priorităţi: prioritizarea investiţiilor în faţa cheltuielilor curente şi de consum, maximizarea absorbţiei şi a impactului fondurilor europene, reforme structurale care să facă pieţele mai competitive şi economia mai rezistentă la şocuri. Ritmul schimbărilor tehnologice şi geopolitice într-o lume tot mai volatilă, după cum chiar observăm în ultimele zile, face ca preţul reformelor amânate sau făcute pe jumătate să crească de la an la an”, a mai transmis ministrul Finanţelor.