Ministerul Finanțelor lansează „Pachetul 2” al reformei fiscale: eliminarea taxei pe cifra de afaceri pentru marile companii, cont bancar obligatoriu pentru SRL-uri și măsuri dure împotriva firmelor inactive
Ministerul Finanțelor a prezentat miercuri „Pachetul 2” al reformei fiscale, un set amplu de măsuri menite să reducă birocrația, să elimine companiile inactive și să crească nivelul de capitalizare a firmelor. Ministrul Alexandru Nazare a subliniat că primul pachet adoptat de coaliția de guvernare „a ajutat România să-și reconfirme rating-ul”, dar că este nevoie de consecvență și decizii politice ferme pentru continuarea reformei.
Eliminarea impozitului de 0,5% pe cifra de afaceri pentru marile companii
Cea mai importantă modificare vizează renunțarea la impozitul pe cifra de afaceri de 0,5% aplicat companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro. În locul acestuia, va fi introdusă o taxă direcționată exclusiv către firmele – indiferent de dimensiune – care își externalizează profiturile prin plăți către afiliați (management, consultanță, dobânzi intragrup, proprietate intelectuală). Ministerul estimează un impact bugetar similar, de circa 1,5 miliarde lei anual, dar și o stimulare a investițiilor într-un context de creștere economică în decelerare.
Obligativitatea contului bancar pentru toate firmele
Din 1 ianuarie 2026, toate societățile comerciale vor fi obligate să dețină cel puțin un cont bancar, măsură vizând creșterea trasabilității plăților și reducerea evaziunii. În prezent, aproape jumătate dintre firmele active (circa 700.000 de SRL-uri) nu au niciun cont deschis la bancă, iar multe dintre acestea înregistrează datorii mari la bugetul de stat.
Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă şi, bineînţeles, nici card. Şi am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei. Ponderea companiilor care nu au relaţii cu nicio bancă şi nu fac niciun fel de rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar. Pe această cale instituim obligaţia prin care persoanele juridice să deţină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligaţia pentru bănci să deschidă cel puţin un cont pentru acele companii”, a anunţat, miercuri, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Acesta a explicat că măsura propusă are ca rol „creşterea transparenţei şi trasabilităţii operaţiunilor de încasare şi plată în relaţiile comerciale dintre operatori” şi nu vizează persoanele fizice.
Persoanele fizice, bineînţeles, sunt libere să folosească şi cash, şi card, nu există vreo obligaţie aici. Dar dacă vorbim de persoane juridice şi dacă vorbim de un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj şi nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel”, a mai spus Nazare.
Măsuri pentru firmele inactive și creșterea capitalului social minim
Nazare a anunțat accelerarea dizolvării firmelor inactive, cu termene de radiere reduse la 2-3 ani, și instituirea unor norme tranzitorii pentru majorarea capitalului social minim la 8.000 lei pentru SRL-uri, actualizat cu inflația din anii ’90. Măsura vizează creșterea capacității statului de a recupera creanțe în caz de insolvență.
Restricții privind cesionarea firmelor cu datorii
Vor fi interzise tranzacțiile de părți sociale pentru companii care au datorii la buget, dacă nu sunt prezentate dovezi de plată sau măsuri asigurătorii. Scopul este blocarea practicii de „vânzare a firmelor cu datorii” pentru evitarea obligațiilor fiscale.
Reorganizarea ANAF și testarea integrității
„Pachetul 2” include și reforme structurale în activitatea ANAF: coordonare directă de către Ministerul Finanțelor pentru activitățile administrative, introducerea testelor de integritate și dotarea inspectorilor cu bodycam-uri pentru creșterea transparenței controalelor.
Taxă pe coletele extracomunitare sub 150 euro
Pentru a proteja comercianții locali și a combate contrafacerile, va fi introdusă o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 euro provenit din afara UE.
Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo şi coletele care vin direct din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte hub-uri în România”, a declarat Alexandru Nazare, miercuri după amiază.
Propunerea instituirii noii taxe vine în contextul în care, la nivel european, numărul coletele cu valori de sub 150 de euro, a crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în ultimii patru ani, statisticile indicând că, în România, fluxul coletelor din afara spaţiului comunitar european a crescut de la aproximativ 3.000-4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi.
Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români, care vând în online şi care au fost profund afectaţi de această creştere a coletelor din zone extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitară: sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creştere atât de mare este mult mai complicată, vorbim şi de riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete, pentru că posibilităţile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici şi resursele statului în această privinţă sunt mici”, a explicat Nazare.
Acesta a subliniat că firmele care vor să vândă şi care se stabilesc în România nu vor fi afectate de noua taxă.
Alte măsuri anunțate
- Regândirea sistemului de eșalonări fiscale, cu garanții suplimentare și termene reduse de la 180 la 60 de zile;
- Includerea Autostrăzii Moldovei în componenta nerambursabilă a PNRR;
- Dezbatere publică pe proiectul de retragere eșalonată a banilor din Pilonul II de pensii;
- Modificarea Legii insolvenței, în colaborare cu Ministerul Justiției.
Nazare a avertizat că rectificarea bugetară „nu va fi ușor de făcut” și a criticat pierderea a 7 miliarde euro din PNRR, subliniind că „coaliția trebuie să revină la masa discuțiilor” pentru a adopta măsuri credibile de reducere a deficitului.