Jurnalistul Lucian Mîndruță a declanșat o amplă dezbatere publică după ce, într-o postare pe Facebook, a comparat modul în care mediul privat și cel bugetar reacționează la scăderile de venituri. Acesta susține că, în timp ce antreprenorii și liber-profesioniștii suportă în tăcere pierderile generate de crizele economice și de fiscalitatea ridicată, angajații din sectorul public reacționează cu proteste și greve la orice semnal de austeritate.
Vom avea solidaritate socială atunci când toată lumea va înțelege că veniturile pot să și scadă, dacă nu mai e de unde!”, a scris Mîndruță.
El afirmă că în ultimii ani a pierdut aproximativ 30% din venituri în termeni reali, pe fondul inflației și al scăderii cererii pentru servicii opționale din economie. Activând ca liber-profesionist – în media, publicitate și training – jurnalistul susține că fiscalitatea a devenit apăsătoare, menționând taxele multiple plătite de o persoană fizică autorizată (PFA): CAS, CASS, TVA, impozit pe venit, impozit pe profit și pe dividende, plus alte obligații declarative.
Ce-ar fi făcut bugetarii dacă li s-ar fi tăiat veniturile cu 30%?”
Mîndruță pune în oglindă reacția tăcută a privaților cu cea explozivă a sectorului bugetar:
Aș vrea să-mi spună orice angajat la buget ce făcea dacă pățea asta? Scria petiții? Ieșea în stradă? Intra în grevă generală? Probabil toate la un loc. Probabil că nici cu 10% n-ar accepta să câștige mai puțin!”.
Jurnalistul ironizează principiul invocat adesea de sindicatele bugetare: „Drepturile odată câștigate sunt sfinte”, arătând că acest mod de a gândi blochează orice reformă în vremuri dificile.
Postarea sa a devenit rapid virală, strângând sute de comentarii. Cei mai mulți dintre cei care i-au dat dreptate provin din mediul antreprenorial sau al liber-profesioniștilor, exprimând frustrări similare.
Critici din mediul privat: „Noi suntem solidari cu cine, mai exact?”
Mulți comentatori au criticat politica fiscală a statului român și privilegiile acordate anumitor categorii din sistemul bugetar, în special pensiile speciale, sporurile, bonusurile și alte beneficii.
Românul care muncește pe 3.000 de lei e dispus să mai strângă cureaua. Dar bugetarul care lucrează patru ore pe zi pe 8.000–10.000 de lei nu ar renunța la nimic”, a scris un utilizator.
Pe noi, ‘privații’, ne jupoaie ca să dea dincolo, ‘la stat’. Sporuri, prime, pensii speciale. Iar acum tot pe noi ne cheamă la solidaritate?”
Unii au mers și mai departe, exprimând revolta față de partidele aflate la guvernare:
Promit că data viitoare votez pe oricine ne scapă de PSD și PNL. Chiar și cu AUR. Atât de dezamăgit sunt”, scrie un alt comentator.
Criticile vizează și calitatea serviciilor publice: sănătatea, educația și infrastructura rămân în criză, în ciuda taxelor ridicate suportate de contribuabili.
Replica unor angajați din sectorul public: „Nu ne puneți pe toți în aceeași oală”
Postarea a stârnit însă și reacții din partea celor care lucrează în sistemul bugetar, în special în domenii precum educația sau sănătatea. Aceștia susțin că nu se regăsesc în imaginea generalizatoare conturată de jurnalist și că, în realitate, mulți bugetari trăiesc din salarii modeste și cu drepturi neaplicate.
Lucrez în învățământ. Din 2018 toate sporurile și indemnizațiile ne sunt înghețate. Lucrez de 24 de ani cu normă întreagă în condiții de handicap accentuat, dar valoarea sumei fixe primite nu atinge nici măcar jumătate din cei 15% prevăzuți de lege”, scrie o profesoară.
Aceștia atrag atenția că anumite drepturi legale obținute prin greve nu au fost aplicate nici până astăzi și că inechitățile salariale din sectorul public sunt uriașe între diverse domenii.
Unii angajați de la stat câștigă salarii uriașe și se organizează paranghelii pe bani publici, în timp ce alții, în învățământ, nu și-au recuperat nici măcar salariul pe perioada grevei.”
Reacția lui Mîndruță vine într-un context tensionat, în care guvernul analizează posibile măsuri de austeritate fiscală, inclusiv o „taxă de solidaritate” sau noi impozite pe veniturile mari. În același timp, cheltuielile publice au crescut constant în ultimii ani, iar sustenabilitatea sistemului bugetar este pusă tot mai des sub semnul întrebării de economiști și de instituții internaționale.
România are, conform datelor Eurostat, un număr relativ redus de bugetari raportat la populație, dar diferențele salariale între diferitele categorii de angajați publici, precum și beneficiile nejustificate economic pentru anumite funcții înalte sau privilegiate, alimentează percepția unei „Românii cu două viteze”.
Postarea lui Lucian Mîndruță a adus la suprafață o frustrare profundă și latentă a societății românești: ruptura tot mai mare dintre sectorul privat și cel bugetar. Pe fondul presiunilor fiscale și al crizei economice, cererea de echitate, reformă și eficiență fiscală devine tot mai apăsătoare – iar dezbaterea este abia la început.
