În prima sa întâlnire oficială cu cardinalii din întreaga lume, Papa Leon al XIV-lea a anunțat că va continua viziunea și reformele inițiate de predecesorul său, Papa Francisc, subliniind că acesta a lăsat „o moștenire prețioasă” pe care Biserica trebuie să o ducă mai departe. Întâlnirea, desfășurată cu ușile închise în dimineața zilei de sâmbătă, a fost un moment simbolic de reafirmare a angajamentului Vaticanului față de deschiderea către lumea contemporană și provocările ei.

Papa Leon al XIV-lea, fostul cardinal american Robert Prevost, a explicat cardinalilor alegerea numelui său, evocând figura lui Papa Leon al XIII-lea și celebra enciclică Rerum Novarum, care a abordat problematica muncii și justiției sociale în contextul primei revoluții industriale. Noul pontif a trasat o paralelă între acea epocă și actualele schimbări aduse de inteligența artificială, susținând că Biserica are datoria să apere demnitatea umană și drepturile lucrătorilor în fața noilor provocări tehnologice.

Astăzi, Biserica oferă tuturor moștenirea sa de doctrină socială pentru a răspunde unei alte revoluții industriale – cea digitală – și evoluțiilor în domeniul inteligenței artificiale”, a spus suveranul pontif, într-un discurs parțial improvizat, publicat ulterior de Vatican.

Blazonul și deviza: un mesaj de unitate și continuitate

Pe contul oficial de X al Secretariatului de Stat, Vaticanul a publicat sâmbătă prima imagine cu blazonul Papei Leon al XIV-lea, alături de motto-ul său: In illo uno unum – „În cel ce este unul, să fim una”, o referință la unitatea Bisericii inspirată din scrierile Sfântului Augustin.

Blazonul combină simboluri personale și tradiționale: un crin alb pe fond albastru în stânga, în semn de devoțiune față de Fecioara Maria, și o inimă străpunsă de o săgeată, sprijinită pe Biblie, în dreapta – elemente ce trimit la Ordinul Sfântului Augustin, din care provine Papa Leon.

Un stil de conducere participativ

Întâlnirea de două ore a suveranului pontif cu cardinalii a avut un format neobișnuit pentru Vatican. După un discurs pregătit, Papa Leon al XIV-lea le-a oferit cardinalilor posibilitatea să ia cuvântul, exprimându-și opiniile despre provocările actuale ale Bisericii. Atmosfera a fost descrisă de participanți drept „cordială și participativă”.

A ascultat foarte atent, dar știe că va trebui să ia decizii”, a declarat cardinalul irlandez Sean Brady.

În cadrul întâlnirii s-a discutat și despre situația dificilă a catolicilor din China, subiect sensibil în contextul acordului controversat dintre Vatican și Beijing privind numirea episcopilor. Cardinalul ceh Dominik Duka a comparat această abordare cu dialogurile purtate în timpul Războiului Rece între Vatican și regimurile comuniste din Europa de Est.

Continuitatea reformelor post-Conciliare

Papa Leon a făcut un apel ferm către cardinali să-și reînnoiască angajamentul față de reformele începute de Conciliul Vatican II, care au inclus celebrarea Liturghiei în limbile locale, dialogul interreligios și deschiderea către societate. El a lăudat totodată curajul și viziunea Papei Francisc, care a condus Biserica timp de 12 ani, pledând pentru incluziunea persoanelor LGBT, rolul femeilor în Biserică și responsabilitate socială.

Să preluăm această moștenire prețioasă și să continuăm călătoria”, a spus noul pontif, referindu-se la exemplul de „dedicare totală pentru serviciu” al predecesorului său, decedat pe 21 aprilie.

Papa Leon al XIV-lea a fost ales în conclavul secret din 7-8 mai, obținând, potrivit cardinalului Désiré Tsarahazana, peste 100 de voturi din cele 133 exprimate. Alegerea sa a fost considerată surprinzătoare, având în vedere că fostul cardinal american era relativ necunoscut la nivel internațional, cu o carieră îndelungată ca misionar în Peru și o activitate discretă în ultimele funcții din Vatican.

Papa Leon al XIV-lea are dublă cetățenie, americană și peruană, și a petrecut zeci de ani în Peru, ca misionar și apoi ca arhiepiscop de Chiclayo.

A vrut să renunțe la preoție și să-și întemeieze o familie

Robert Francis Prevost, născut la Chicago într-o familie catolică profund religioasă, a mărturisit că, în tinerețe, a fost aproape să renunțe la chemarea preoției. Gândul de a duce o viață „normală”, de a se căsători și de a avea copii, l-a însoțit ani la rând.

Uneori discutam cu tatăl meu despre aceste lucruri. Aveam momente în care mă întrebam dacă nu ar fi mai bine să las această viață și să întemeiez o familie, să trăiesc așa cum am văzut în casa părinților mei. A fost o perioadă de reflecție profundă”, a declarat el într-un interviu acordat televiziunii italiene TG1, înainte de alegerea sa ca Papă.

 

Vorbeam despre lucruri intime, despre relația părinților mei, dar și despre chemarea spre Hristos. Mi-a arătat cât de profundă poate fi iubirea lui Dumnezeu în viața noastră”, a povestit actualul Suveran Pontif.

Acele conversații au fost decisive. Îl ajutau să se întoarcă la rădăcinile credinței sale, să înțeleagă că vocația nu e doar o alegere personală, ci și un răspuns la o chemare interioară pe care nu o poți ignora.

Mama sa, Mildred Martinez, era de origine spaniolă și o excelentă gospodină.

Pentru că mama gătea atât de bine, preoții ne vizitau des”, își amintește el cu zâmbetul pe buze. Așa a crescut, înconjurat de preoți, în mijlocul Bisericii.

Familia lui Prevost nu a fost deloc surprinsă de alegerea cardinalilor. Fratele său, Louis, a declarat pentru un post TV local din Florida că întreaga familie obișnuia să glumească pe seama unui viitor pontificat.

Spuneam adesea, încă de când avea 6 ani, că va ajunge Papă. Avea ceva special”, a mărturisit el emoționat.