Uniunea Europeană face un nou pas în direcția economiei circulare, introducând o interdicție care schimbă modul în care marile companii din industria modei își gestionează stocurile. Începând cu 20 iulie, întreprinderile mari din sectorul textilelor și al încălțămintei nu vor mai putea distruge produsele noi rămase nevândute, cu excepția unor situații strict reglementate.

Măsura face parte din Regulamentul european privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) și urmărește reducerea risipei și a impactului asupra mediului, într-un sector considerat unul dintre cei mai mari generatori de deșeuri la nivel mondial.

Distrugerea produselor devine excepția, nu regula

Noile prevederi permit eliminarea articolelor nevândute doar în cazuri bine justificate, precum motive de siguranță, deteriorarea produselor sau alte situații prevăzute de legislația europeană.

În rest, companiile sunt încurajate să găsească soluții alternative pentru gestionarea stocurilor. Printre acestea se numără revânzarea produselor, recondiționarea lor, donarea către organizații sau reutilizarea materialelor.

Din februarie 2027, marile companii vor avea și obligația de a raporta, într-un format unic la nivel european, cantitățile de produse eliminate și motivele care au stat la baza acestei decizii.

De ce a fost introdusă interdicția

Potrivit Comisiei Europene, între 4% și 9% din articolele textile fabricate și rămase nevândute sunt distruse anual înainte de a ajunge la consumatori.

Această practică generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de dioxid de carbon în fiecare an, un nivel comparabil cu emisiile nete anuale ale unor state europene de dimensiuni medii.

Fenomenul este alimentat de dezvoltarea accelerată a industriei „ultra fast fashion”, unde colecțiile sunt schimbate într-un ritm foarte rapid, iar volume importante de produse rămân pe stoc. În unele state, precum Germania, milioane de articole returnate de clienți ajung anual să fie eliminate.

 Impact și pentru companiile din România

Noile reguli se aplică tuturor marilor operatori economici care comercializează produse textile și încălțăminte pe piața Uniunii Europene, inclusiv celor care activează în România.

Pe lângă interdicția privind distrugerea produselor, firmele vor trebui să păstreze timp de cinci ani documente care justifică eventualele derogări. Acestea pot include rapoarte tehnice, evaluări de calitate, dovezi privind încercările de donare sau alte documente care demonstrează imposibilitatea reutilizării produselor.

Operatorii economici vor avea și obligația de a comunica operatorilor care gestionează deșeurile motivele eliminării articolelor, pentru a facilita reciclarea și valorificarea materialelor.

 O provocare, dar și o oportunitate

Pentru companiile din industria modei și retailului, noile obligații presupun adaptarea modului în care sunt administrate stocurile și retururile. Totuși, specialiștii apreciază că schimbările pot aduce beneficii pe termen lung.

Reducerea surplusului de marfă, îmbunătățirea controlului calității, dezvoltarea pieței produselor recondiționate și colaborarea cu organizații care preiau donații sunt doar câteva dintre avantajele pe care le-ar putea genera noul cadru legislativ.

În plus, firmele care investesc din timp în modele de afaceri bazate pe reutilizare și economie circulară ar putea câștiga un avantaj competitiv într-o piață în care consumatorii acordă o importanță tot mai mare practicilor sustenabile și criteriilor de mediu.