Corupția continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru administrațiile publice din întreaga lume, iar numărul statelor percepute ca având instituții eficiente și transparente este în scădere. Concluzia reiese din cea mai recentă analiză realizată pe baza Indicelui de Percepție a Corupției (CPI), publicat anual de Transparency International.
Indicele evaluează percepția asupra corupției din sectorul public în peste 180 de state și teritorii, folosind o scară de la 0 la 100. Un scor ridicat indică un nivel redus al corupției și o încredere mai mare în instituțiile statului, în timp ce punctajele mici reflectă probleme serioase de integritate și guvernanță.
Țările nordice domină clasamentul
Potrivit datelor aferente anului 2025, media globală a rămas la 42 de puncte, ceea ce sugerează că, la nivel mondial, fenomenul corupției continuă să afecteze majoritatea statelor analizate.
În fruntea clasamentului se află Danemarca, cu 89 de puncte, urmată de Finlanda, cu 88 de puncte, și Singapore, cu 84 de puncte. Aceste state sunt considerate exemple de bună guvernare, transparență administrativă și independență instituțională.
La polul opus se situează Somalia, care a obținut doar 9 puncte. Printre țările cu cele mai slabe rezultate se mai regăsesc Sudanul de Sud, Siria, Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, state afectate de conflicte, instabilitate politică sau regimuri autoritare.
Scade numărul statelor cu performanțe foarte bune
Raportul evidențiază și o tendință îngrijorătoare: tot mai puține țări reușesc să mențină standarde ridicate de integritate publică. Dacă în urmă cu aproximativ zece ani existau 12 state care depășeau pragul de 80 de puncte, în prezent doar cinci mai ating acest nivel.
Specialiștii atrag atenția că presiunile politice, polarizarea societății și diminuarea încrederii cetățenilor în instituții afectează inclusiv state considerate până recent modele de bună guvernare.
Un exemplu este Statele Unite ale Americii, care au obținut 64 de puncte și ocupă locul 29 în clasamentul mondial, cel mai slab rezultat înregistrat de la adoptarea metodologiei actuale a indicelui.
România, peste unii vecini, dar sub media europeană
România a înregistrat un scor de 45 de puncte în ediția din 2025 a indicelui, situându-se în a doua jumătate a clasamentului mondial. Rezultatul indică faptul că problemele legate de corupție continuă să afecteze funcționarea instituțiilor și percepția publică asupra acestora.
Comparativ cu alte state din regiune, România se poziționează ușor peste Republica Moldova, care a obținut 42 de puncte, dar și înaintea Bulgaria și Ungaria, ambele cu câte 40 de puncte. De asemenea, Ucraina a înregistrat un scor de 36 de puncte.
Cu toate acestea, diferența față de statele aflate în fruntea clasamentului rămâne considerabilă. Danemarca și Finlanda au aproape dublul punctajului obținut de România, ceea ce reflectă decalaje importante în ceea ce privește eficiența administrației, transparența decizională și încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
Datele din 2025 confirmă astfel că Europa de Est continuă să se confrunte cu provocări semnificative în combaterea corupției, în timp ce statele nordice își mențin poziția de reper în materie de integritate și bună guvernare.
