Tensiunile din Golful Persic se amplifică pe fondul blocării Strâmtoarea Ormuz de către Iran, o mișcare care a perturbat grav una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii și a declanșat reacții ferme la nivel internațional. În acest context, Consiliul de Cooperare al Golfului a făcut apel la Consiliul de Securitate al ONU să intervină urgent pentru restabilirea libertății de navigație, inclusiv prin autorizarea utilizării forței în scop defensiv.

Secretarul general al organizației regionale, Jassem Al-Budaiwi, a acuzat Teheranul că a restricționat accesul navelor comerciale și petroliere, impunând condiții selective de tranzit, ceea ce, în opinia statelor din Golf, reprezintă o amenințare directă la adresa securității energetice globale. Apelul vine în momentul în care membrii Consiliului de Securitate încearcă de mai multe zile să ajungă la un consens asupra unei rezoluții inițiate de Bahrain, care ar permite statelor sau coalițiilor să acționeze pentru protejarea transportului maritim.

Noua versiune a proiectului, modificată în repetate rânduri, pune accent pe caracterul „defensiv” al eventualelor intervenții, într-o încercare de a răspunde îngrijorărilor exprimate de unele state membre. Cu toate acestea, pozițiile rămân divergente. Statele Unite susțin ferm adoptarea rezoluției, în timp ce Rusia și China continuă să își manifeste rezervele, invocând riscul unei escaladări militare și lipsa de echilibru a textului.

La rândul său, Emmanuel Macron a exprimat scepticism față de fezabilitatea unei operațiuni de „eliberare” a strâmtorii, sugerând că o astfel de abordare ar putea fi dificil de implementat în practică. În lipsa unui acord între marile puteri, votul asupra rezoluției a fost amânat pe termen nedeterminat, oficial din motive de calendar, însă surse diplomatice indică faptul că blocajul politic este cauza reală.

Criza are deja efecte vizibile pe piețele internaționale. Blocarea parțială a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, prin care circulă în mod obișnuit o cincime din producția mondială de petrol, a determinat creșteri semnificative ale prețurilor la energie și a alimentat temeri privind stabilitatea economică globală. Situația rămâne volatilă, iar evoluțiile din perioada următoare vor depinde în mare măsură de capacitatea actorilor internaționali de a evita o escaladare militară directă.