Președinta Maia Sandu a susținut un discurs cu puternică încărcătură istorică în Parlamentul din Letonia, unde a comparat traiectoriile istorice ale celor două state și a denunțat consecințele Pactul Ribbentrop–Molotov asupra regiunii. Șefa statului a afirmat că acordul semnat în 1939 a dus la trasarea arbitrară a granițelor și la destrămarea unor comunități întregi, subliniind că actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost „rupt din România” în urma acelui aranjament.
Pactul a trasat linii prin mijlocul unor națiuni, familii și vieți care nu au avut niciun cuvânt de spus”, a declarat Maia Sandu, evocând atât experiența Letoniei, ocupată și supusă deportărilor, cât și pe cea a Moldovei, unde, potrivit acesteia, identitatea națională a fost afectată prin rescrierea istoriei și ruperea legăturilor cu Europa.
În același discurs, lidera de la Chișinău a evidențiat diferențele de parcurs dintre cele două state după prăbușirea Uniunii Sovietice. În timp ce Letonia a avansat rapid către integrarea europeană, aderând la Uniunea Europeană în 2004, Republica Moldova a rămas marcată de diviziuni interne.
Nu pentru că am fi fost mai puțin europeni, ci pentru că a durat mai mult să recuperăm ceea ce ni s-a luat”, a spus Sandu, adăugând că ancorarea tuturor statelor afectate de pact în Uniunea Europeană ar reprezenta o formă de reparare istorică.
Tema unirii cu România a revenit în atenția publică în urma unor declarații recente ale președintei. Maia Sandu a afirmat că o eventuală reunificare ar putea garanta securitatea și apartenența Republicii Moldova la spațiul democratic, în actualul context regional marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ea a precizat însă că subiectul nu a fost discutat cu liderii europeni și că prioritatea rămâne aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile în care sprijinul popular pentru unire nu este majoritar.
Într-un interviu acordat presei internaționale, Maia Sandu a declarat că ar vota în favoarea unirii în cazul organizării unui referendum, poziție care a generat reacții diverse la Chișinău. Mai mulți oficiali guvernamentali au transmis că ar susține un astfel de demers dacă ar exista un vot popular în acest sens, iar inițiative politice privind organizarea unui referendum au început deja să fie discutate.
Cu toate acestea, sondajele recente indică faptul că ideea unirii nu întrunește, în prezent, susținerea majorității cetățenilor din Republica Moldova, ceea ce menține subiectul într-o zonă sensibilă a dezbaterii publice.
