Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu contestă afirmațiile potrivit cărora România ar fi comandat prea multe vaccinuri anti-COVID în 2021, susținând că deciziile de atunci trebuie analizate în contextul evoluției pandemiei și al ritmului de vaccinare din acea perioadă.
Acesta a reacționat după declarațiile actualului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, care a prezentat situația financiară generată de contractele semnate cu compania Pfizer și implicațiile unui proces pierdut în primă instanță.
Voiculescu susține că, în mai 2021, momentul în care guvernul condus de Florin Cîțu a decis achiziția suplimentară de vaccinuri, campania de imunizare nu era în declin, ci dimpotrivă, se situa peste media unor state precum SUA, Marea Britanie sau Israel. În opinia sa, scăderea interesului pentru vaccinare a venit ulterior, în urma mesajelor publice privind relaxarea restricțiilor, inclusiv declarațiile președintelui Klaus Iohannis despre depășirea pandemiei.
Fostul ministru a mai afirmat că deciziile privind contractele nu erau gestionate de Ministerul Sănătății, ci la nivel guvernamental, sugerând că instituția nu a avut un rol direct în semnarea acestora. El a subliniat că alocarea dozelor la nivelul Uniunii Europene se făcea proporțional cu populația și că niciun stat membru nu a refuzat contractele respective.
În același timp, Voiculescu consideră că problema majoră a României nu a fost numărul de doze contractate, ci modul în care a fost gestionată campania de vaccinare și lipsa unor negocieri ulterioare pentru reducerea cantităților sau a costurilor. El a atras atenția și asupra scăderii drastice a interesului pentru vaccinare după 2022, susținând că România a ajuns într-o situație singulară în Uniunea Europeană în privința disponibilității vaccinului.
Fostul oficial a invocat și impactul sever al pandemiei, amintind că în octombrie 2021 România a înregistrat peste 10.500 de decese cauzate de COVID-19, precum și un exces major de mortalitate. De asemenea, el a reamintit recordul negativ din noiembrie 2021, când într-o singură zi au fost raportate 591 de decese, majoritatea în rândul persoanelor nevaccinate.
De cealaltă parte, ministrul Alexandru Rogobete a explicat că România s-a angajat prin contracte semnate în 2020 și 2021 să achiziționeze cantități importante de vaccinuri, comenzile fiind realizate ulterior în mai multe etape. Potrivit acestuia, patru comenzi au fost deja achitate integral, în valoare totală de aproximativ 1,2 miliarde de lei.
El a precizat că, în mai 2021, a fost semnat un contract suplimentar pentru 39 de milioane de doze, în condițiile în care existau deja stocuri neutilizate. Ulterior, milioane de doze au fost fie vândute, fie donate, iar aproximativ 3,5 milioane au expirat și au fost distruse. De asemenea, o parte din cantitate a fost redirecționată către alte state europene, precum Germania și Ungaria, în urma unor renegocieri.
Litigiul cu Pfizer vizează însă dozele rămase necomandate, aproximativ 29 de milioane, pentru care România ar trebui să plătească, conform unei decizii pronunțate la Bruxelles, circa 3 miliarde de lei, sumă la care se vor adăuga penalități. Ministrul a subliniat că impactul bugetar este semnificativ, comparând valoarea cu costul construirii unui spital regional.
În paralel, o instanță din Belgia a decis că România și Polonia trebuie să accepte livrări de vaccinuri în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, revenind României o obligație de aproximativ 600 de milioane de euro.
Controversa scoate la iveală diferențe majore de interpretare între foști și actuali responsabili din sistemul sanitar, pe fondul unor consecințe financiare importante și al evaluării modului în care a fost gestionată campania de vaccinare în timpul pandemiei.
