Președintele Nicușor Dan prezintă miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document adoptat luni de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ședința comună începe la ora 14.00 și va fi urmată de votul Legislativului. La reuniune participă și premierul Ilie Bolojan.
Strategia a ajuns încă de luni în Parlament și a fost transmisă comisiilor de Apărare pentru întocmirea raportului comun. În scrisoarea de înaintare, președintele subliniază caracterul amplu interinstituțional al procesului de elaborare: toate instituțiile cu atribuții în securitate și apărare, alături de experți ai societății civile, mediului academic și think-tank-urilor, au contribuit la versiunea finală a documentului.
Pentru prima dată, proiectul Strategiei a fost pus în transparență publică, iar o parte semnificativă a recomandărilor primite a fost integrată.
O viziune axată pe cetățean și pe modernizarea statului
Președintele afirmă că Strategia propune viziunea unei Românii „moderne și sigure”, cu instituții orientate către cetățeni și către protejarea drepturilor și libertăților fundamentale. Documentul este construit pe constatarea unui mediu internațional de securitate profund schimbat, caracterizat de:
- contestarea ordinii globale bazate pe reguli,
- manipulare informațională,
- protecționism economic,
- competiție pentru resurse,
- sabotaj și atacuri asupra infrastructurii critice,
- creșterea amenințărilor transnaționale.
În acest context, șeful statului insistă asupra necesității unui stat deschis controlului public, capabil să funcționeze „într-o logică de cooperare onestă și responsabilă”.
Concept-cheie: independența solidară
Strategia introduce conceptul de „independență solidară”, definit ca principiu de acțiune în securitate și diplomație. România își propune să își promoveze interesele naționale în strânsă solidaritate cu partenerii și aliații din NATO și UE, în contextul celui mai dificil mediu de securitate de după al Doilea Război Mondial.
Documentul marchează intrarea într-o nouă etapă strategică: după consolidarea calității de membru NATO și UE și după apropiata aderare la OCDE, România își fixează obiectivul de a-și extinde influența în regiune și de a-și proiecta mai ferm interesele pe plan internațional. Strategia devine astfel fundamentul pentru adaptarea și revizuirea tuturor strategiilor sectoriale.
CSAT: România trebuie să fie pregătită pentru riscurile unui conflict de amploare în vecinătate
CSAT a analizat nu doar Strategia Națională de Apărare, ci și evaluarea amenințărilor și vulnerabilităților anticipate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării. Concluzia este că statul român trebuie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat major, de lungă durată, în proximitatea granițelor.
Corupția – risc major pentru apărare
În preambulul Strategiei, președintele avertizează că persistența corupției slăbește statul, afectează capacitatea de apărare în sens larg și erodează încrederea cetățenilor în instituții.
Cetățenii ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună-credință libertățile și interesele”, subliniază șeful statului.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, afirmă că Strategia este „centrată pe cetățean” și pune accent pe modernizarea statului. România are nevoie de „instituții care cooperează și se bazează pe date”, a spus acesta, insistând că administrația trebuie să țină pasul cu ritmul societății.
Administrația Prezidențială arată că dezbaterea publică a generat numeroase propuneri, dintre care multe au fost integrate sau vor fi folosite în elaborarea Planului de Implementare.
