Vortexul polar este o structură atmosferică de mari dimensiuni, formată dintr-o zonă de presiune scăzută și aer foarte rece, localizată în jurul polilor Pământului la altitudini ridicate. În jurul acestuia se formează vânturi puternice care mențin aerul rece în regiunile arctice. Conform explicațiilor ANM, stabilitatea acestor vânturi determină distribuția maselor de aer la latitudini medii și influențează direct vremea din Europa și America de Nord.
Vortexul polar este alcătuit din două componente principale: vortexul stratosferic, situat între 10 și 50 km altitudine, cu o stabilitate ridicată și influență la scară planetară, și vortexul troposferic, activ tot anul și responsabil pentru fenomenele meteorologice cotidiene, precum valurile de frig, episoadele de căldură sau precipitațiile abundente.
Vortex puternic vs. vortex slab: cum se schimbă vremea
Atunci când vortexul polar este puternic, iar vânturile vestice sunt intense, aerul rece rămâne concentrat în apropierea Polului Nord. Acest lucru se traduce printr-o vreme relativ blândă și stabilă în regiunile temperate. În schimb, un vortex slăbit permite extinderea maselor de aer rece spre latitudini mai joase, ceea ce poate genera episoade severe de iarnă în Europa sau America de Nord.
Slăbirea rapidă a vortexului poate fi cauzată de încălziri bruște în stratosferă, cunoscute sub numele de Sudden Stratospheric Warming (SSW). În astfel de situații, temperatura stratosferică poate crește în câteva zile cu zeci de grade, iar vânturile vestice se reduc considerabil sau chiar se inversează. Când are loc un SSW major, structura vortexului troposferic se fragmentează, ceea ce permite aerului arctic să coboare spre latitudini medii.
Modelele meteorologice indică o slăbire accentuată în ultima decadă a lunii noiembrie
Modelul european ECMWF, analizat pentru perioada 12 noiembrie – 26 decembrie, arată că vortexul stratosferic devine vizibil mai slab, deși rămâne încă stabil. Viteza vânturilor vestice a scăzut la valori moderate, de aproximativ 20–25 m/s. În jurul datei de 26 noiembrie, vânturile ar putea să se apropie de 0 m/s, un semnal al debutului încălzirii stratosferice.
După acest moment, incertitudinea prognozelor crește considerabil, însă există posibilitatea unei mici reveniri a intensității vânturilor la începutul lunii decembrie. Interpretarea intensității vortexului se face astfel: valori de +40…+60 m/s indică un vortex puternic, cele de +20…+30 m/s un regim normal, 0 m/s reprezintă o oprire a vânturilor vestice, iar valorile negative semnalează un SSW major.
Centrul vortexului ar putea migra spre Siberia
Atât ECMWF, cât și GFS indică faptul că, în jurul datei de 26 noiembrie, ar putea avea loc o încălzire stratosferică care ar determina deplasarea centrului vortexului stratosferic spre nordul Câmpiei Ruse și Siberia. Modelul GFS arată anomalii pozitive ale temperaturii, de peste 20–30°C deasupra Arcticii, în timp ce Siberia ar înregistra anomalii negative de -15…-20°C.
În acest scenariu, centrul vortexului ar fi situat deasupra Siberiei, cu temperaturi de aproximativ -75°C, în timp ce peste regiunea arctică temperaturile ar putea urca la -45°C.
Există riscul unui eveniment major de încălzire stratosferică?
Deși modelele indică o încălzire stratosferică în curs, ANM precizează că nu este confirmat un SSW major. Pentru ca un astfel de eveniment să fie declarat oficial, trebuie să se producă inversarea vânturilor zonale la 60°N și 10 hPa, criteriu stabilit de Organizația Meteorologică Mondială. Deocamdată, acest criteriu nu este îndeplinit.
Totuși, tendința spre un astfel de scenariu există, având în vedere scăderea accentuată a intensității vânturilor și deplasarea vortexului.
Când ar putea apărea efectele la sol
Chiar dacă stratosfera se încălzește și vortexul începe să se slăbească, impactul asupra vremii de la sol nu este imediat. De obicei, efectele se manifestă după 1–3 săptămâni, uneori chiar mai târziu. Natura și intensitatea acestora depind și de alți factori atmosferici, precum circulația atlantică sau starea stratului de zăpadă din emisfera nordică.
Pentru moment, ANM subliniază că evoluția vortexului polar din ultimele zile ale lunii noiembrie ridică semne de întrebare privind stabilitatea atmosferică din perioada următoare, însă confirmarea unui eveniment sever depinde de modul în care se va reorganiza stratosfera la începutul lunii decembrie.
