O uzină din Brașov, care colaborează cu parteneri americani, va fabrica în România mai multe tipuri de drone militare și va găzdui instruirea piloților. Proiectul urmărește reducerea dependenței de furnizori externi și folosirea exclusivă a componentelor occidentale.

Potrivit conducerii fabricii Carfil, în prima fază vor fi dezvoltate două modele: o dronă de supraveghere și o dronă de atac denumită Sirin. Modelul Sirin poate transporta aproape 15 kilograme de explozibil, ceea ce îi conferă capacitate ofensivă pe lângă rolul de recunoaștere.

Am vrut să avem o dronă românească. Să nu fim dependenți de altcineva”, a declarat Mircea Petru Tanțău, director general Carfil.

Pe măsură ce proiectul a evoluat, au apărut solicitări din teatrele de luptă pentru dotări suplimentare — senzori avansați, dispozitive speciale sau sisteme antibruiaj — pe care uzina își propune să le integreze.

Reprezentanții Carfil au anunțat că instructorii americani vor participa la pregătirea comună a piloților pentru modelele Cuda și Sirin, pregătiri care vor începe în curând la Brașov.

Planul de producție vizează fabricarea, până la finalul anului, a cel puțin zece drone din fiecare dintre cele două modele, dacă achiziția componentelor o va permite. În discuțiile cu partenerii americani s-a stabilit un obiectiv mai ambițios — 25 de seturi din fiecare model — însă Carfil estimează că, în lipsa disponibilității în lanțurile de aprovizionare, vor putea asambla în mod realist cel puțin 10 unități din fiecare.

Pe termen mai lung, uzina de la Brașov intenționează să producă în total şapte tipuri de drone, realizate fie în cooperare cu firme americane, fie pe baza unor prototipuri deja dezvoltate.

Producția locală va folosi componente occidentale, decizie motivată strategic prin compatibilitatea cu standardele Alianței și prin necesitatea de a asigura acces rapid la piese și suport tehnic.

Proiectul are implicații atât pentru capacitatea de apărare a României, cât şi pentru industria locală de apărare, prin crearea de expertiză tehnică și locuri de muncă specializate. Totodată, pregătirea comună cu instructorii americani sugerează și un transfer de know‑how important în domeniul operațiunilor cu sisteme aeriene fără pilot.

Carfil estimează continuarea livrărilor de prototipuri și extinderea instruirii piloților în perioada imediat următoare. Ritmul exact al producției va depinde însă de disponibilitatea componentelor pe piața internațională şi de rezultatele fazei inițiale de testare.